Fostul consilier prezidențial Sebastian LĂZĂROIU a oferit o analiză detaliată asupra contextului politic din România, concentrându-se pe divergențele dintre primarul general Nicușor Dan și primarul din Oradea, Ilie BOLDOJAN, dar și pe ambițiile politice ale președintelui în raport cu Republica Moldova

Ruperea relației politice dintre Dan și Bolojan

Potrivit lui Sebastian LĂZĂROIU, Nicușor Dan se afla într-o poziție dificilă, având opțiuni limitate fie ca un președinte fără influență reală, fie prin obținerea de putere prin diverse mijloace. În primele șase luni de mandat, primarul general ar fi încercat să preia controlul prin strategii informale, precum nominalizarea unor persoane cu viziuni suveraniste pentru șefia SRI și SIE. O altă tentativă a implicat un referendum în rândul magistraților, ambele demersuri fiind ulterior abandonate. Lăzăroiu subliniază că aspirația lui Nicușor Dan este de a obține putere și de a iniția un proiect ambițios care să-i asigure un nou mandat. În contrast, „sistemul” pare preocupat de menținerea privilegiilor, a companiilor de stat și de sprijinirea Partidului Social Democrat, pe care analistul îl descrie ca fiind un partid aflat pe final de ciclu politic.

Motivul principal al „mazilirii” lui BOLDOJAN de către NICUȘOR ar fi legat strict de proiectele strategice cu SUA, Doicești și Coridorul Vertical. Aceste afaceri, prezentate în presă ca fiind dezavantajoase, similar cu cazul Bechtel, au fost privite din puncte de vedere diferite. În timp ce Nicușor Dan ar fi putut interpreta aceste proiecte ca fiind necesare pentru a asigura protecția americană și intrarea în NATO, podobant cu exemplul Bechtel care a fost un „bir mascat” pentru aceste obiective, Ilie BOLDOJAN ar fi avut o abordare mai contabilă, analizând strict costurile financiare. De asemenea, BOLDOJAN ar fi putut fi preocupat de eventualele costuri reputaționale, având în vedere asocierea numelui său cu proiecte respinse în trecut, așa cum s-a întâmplat cu cazul Bechtel în legătură cu Adrian NĂSTASE.

Miza unirii cu Republica Moldova

Sebastian LĂZĂROIU speculează că scopul major pe termen lung al lui Nicușor Dan ar fi unirea României cu Republica Moldova. Prin realizarea acestui proiect, Nicușor Dan ar putea atrage o parte semnificativă din electoratul AUR, capitalizând pe tema „României Mari”. Obținerea acestei uniri ar necesita recunoaștere din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, precum și acceptarea de către Rusia, ceea ce ar conduce, în final, la aderarea Republicii Moldova la UE și NATO.

Se pare că președintele României ar urmări această unire, considerând că o „fereastră de oportunitate” s-ar fi deschis după destrămarea Uniunii Sovietice. Unirea ar putea fi privită de către europeni ca o extindere „pe ușa din dos”, dar problema Transnistriei, în contextul unui acord de pace cu Ucraina, ar putea deveni mai puțin relevantă pentru Moscova.

Analistul sugerează că un proiect de o asemenea anvergură necesită garanți puternici, iar America, indiferent cine se află la conducerea sa, rămâne o putere majoră. Totuși, actuala administrație americană manifestă un interes scăzut față de regiune. Nicușor Dan speră că va exista o schimbare de atitudine din partea SUA, deoarece menținerea status-quo-ului și reformele lente ar putea duce la o creștere a popularității formațiunilor politice naționaliste în viitor.

În ceea ce privește nominalizarea unor potențiali candidați, Tudor CIORTEA a fost o primă opțiune, dar acesta ar avea, conform analizei, aceleași caracteristici ca Vasile BLAGA, dar cu un rating personal mai bun. Cu toate acestea, Liviu Dragnea, deși nu a demonstrat mari calități politice, este considerat convingător și inteligent, având în vedere succesele sale în chestiuni precum MCV și Schengen. Liviu Dragnea a fost, de altfel, premiat în Statele Unite anul trecut, în contextul pregătirii unui nou guvern.

Sursa: Stiripesurse.ro