Contestații pe cale de a afecta deciziile CCR: Meciul juridic dintre justiție și Constituție
Curtea de Apel București (CAB) a amânat pronunțarea în cazul contestațiilor formulate împotriva judecătorilor constituționali Mihai Busuioc și Dacian Dragoș pentru data de 16 ianuarie 2025. Aceasta coincide cu o ședință crucială a Curții Constituționale (CCR), care urmează să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a atras atenția asupra sincronicității acestor evenimente, sugerând că ar putea exista un motiv strategic pentru amânare.
Decizii cu implicații majore
Amânarea pronunțării a stârnit reacții în rândul specialiștilor în drept, care avertizează că o astfel de coincidență poate influența rezultatul ședinței CCR. „Puteau să dea în altă zi, că nu cred că cei de la Curtea de Apel nu știau că au la ora 10.00 ședință acolo. Dar le convine, probabil, și o să aibă un bun motiv să nu judece nici de data asta cei de la Curtea Constituțională”, a declarat Zegrean pentru News.ro. El subliniază că judecătorii de la CCR ar putea găsi astfel un motiv pentru a nu lua o decizie referitoare la pensiile magistraților, într-un moment în care instabilitatea legislativă este acută.
Contestațiile împotriva celor doi judecători sunt formulate de avocata Silvia Uscov, membră AUR, care susține că Mihai Busuioc și Dacian Dragoș nu îndeplinesc condiția de vechime de 18 ani în domeniul juridic, cerută explicit de Constituție. Aceste contestații sunt inedite, ivindu-se la cinci luni de la numirea celor doi, ceea ce ridică întrebări cu privire la iminența lor.
Un context tensionat și controversat
Declarațiile avocatei Uscov sugerează o strategie bine gândită, având în vedere că situația de blocaj de la CCR a fost generată de cei patru judecători propuși de PSD, care au boicotat ședințele Curții. Această acțiune a dus la o absență a cvorumului și, implicit, la imposibilitatea luării de decizii. Zegrean a subliniat că în acest controversat peisaj juridic, „cei doi judecători contestați vor întârzia, dar nu există nicio tragedie, deoarece colegii lor îi pot aștepta”.
Judecătorul Dacian Dragoș a afirmat, în replică, că nu există dubii în privința îndeplinirii condițiilor legale pentru ocuparea funcției de judecător constituțional, considerând că demersul Silviei Uscov este unul „într-un moment vădit strategic”. Aceste declarații sugerează o tensiune subterană, care ar putea influența nu doar deciziile CCR, ci și percepția publicului asupra legalității și legitimității acestora.
Implicarea publicului și opiniei publice
Situația generată de contestații a stârnit un interes crescut în rândul opiniei publice, fiind infestată de o serie de speculații privind motivațiile din spatele acestor proceduri legale. Într-un sistem judiciar unde independența Curții Constituționale este esențială, asemenea evenimente pot aduce daune grave încrederea cetățenilor în justiție. Cu toate acestea, expertiza juridică a lui Zegrean sugerează că, dincolo de tumultul actual, este improbabil ca CAB să pronunțe o decizie care ar putea destabiliza și mai mult structura judiciară a țării.
Chiar dacă despărțirea între justiție și politică pare a fi o idealizare a sistemului, realitatea cronică a blocajelor și a contestațiilor care afectează CCR face ca discuțiile despre reformele necesare să fie mai actuale ca niciodată. Data de 16 ianuarie se anunță a fi nu doar o zi de pronunțare juridică, ci o nouă etapă în lungul drum al ridicării standardelor în justiție în România.
