Cererea de amânare în cazul pensiilor speciale, un precedent îngrijorător pentru CCR
Petre Lăzăroiu, fost judecător la Curtea Constituțională, a calificat drept „fără precedent” decizia plenului CCR de a respinge cererea de amânare în dosarul pensiilor speciale solicitată de judecători. Într-o intervenție directă la Digi24, Lăzăroiu a subliniat că, pe parcursul celor aproape 11 ani de activitate la Curte, nu a întâlnit o astfel de situație, întărind poziția că amânările sunt proceduri standard în fața unor solicitări din partea judecătorilor.
Declarația sa a venit în contextul discuțiilor aprinse privind legea pensiilor speciale, care se focusează în mod specific pe magistrați, lăsând alte categorii de pensionari în afara acestui demers legislativ. Această abordare a fost considerată de Lăzăroiu ca fiind discriminatorie: „Legea este discriminatorie, pentru că numai pensiile magistraților sunt luate în discuție și legiferate, restul pensiilor de serviciu nu. Este o discriminare care se vede”, a adăugat el.
Controverse legate de cuantumul pensiilor
Lăzăroiu a ridicat probleme referitoare la cuantumul pensiilor acordate magistraților. Conform unor proiecții, se susține că acestea ar fi de 70%, însă realitatea este diferită, ajungând efectiv la 50%. „Nici pe vremea lui Ceaușescu nu era 50%, era spre 60%. Peste tot în lume, pensiile magistraților sunt mai mari decât ale celorlalte categorii de pensionari”, a declarat fostul judecător, evidențiind incongruențele din legislație.
Pe lângă inconsistențele numerice, Lăzăroiu subliniază și impactul discriminării legislative asupra percepției publicului. Confruntarea între diferitele categorii sociale devine tot mai evidentă, amplificată de caracterul special al pensiilor pentru magistrați, care nu beneficiază de aceeași reglementare ca alte profesii de serviciu.
Discuțiile interne din CCR: o opacitate îngrijorătoare
Referindu-se la modul în care se iau deciziile în cadrul Curții Constituționale, Lăzăroiu a explicat că, în ciuda procedurilor, pot apărea unele discrepanțe. „Dacă din acest punct de vedere rezultă un fapt care duce la o concluzie, și acest punct de vedere nu este așteptat, se forțează practic adoptarea unei soluții care să convină unei părți, adică a celor cinci”, a afirmat el, trasând un portret al opacității în luarea deciziilor.
Potrivit lui Lăzăroiu, deciziile nu sunt doar rezultatul unei evaluări legale, ci și al unor negocieri care pot deveni tensionate. „Acolo se aduc argumente și contraargumente”. Colocviile dintre judecători, deși tensionate, pot conduce la soluții echilibrate dacă sunt abordate corect. Istoricul deciziilor Curții arată că un climat de transparență este esențial pentru credibilitatea acesteia.
În concluzie, situația actuală în care se află CCR, în lumina acestor debate și dezvăluiri, ridică semne de întrebare nu doar asupra legalității anumitor reglementări, ci și asupra integrității procesului decizional al instituției. Reacțiile societății și ale profesioniștilor din sistemul juridic ar putea influența parcursul viitor al acestei chestiuni sensibile, ce ține de drepturile și obligațiile magistraților și de modul în care acestea sunt reglementate de lege.
