Conform Stiripesurse.ro: Fondul Monetar Internațional (FMI) a emis un nou avertisment privind starea economiei românești, revizuindu-și drastic prognoza pentru 2026. Instituția anticipează acum o contracție economică de 0,5%, o schimbare semnificativă față de prognoza anterioară de creștere de 0,7%. Această revizuire subliniază impactul politicilor de austeritate promovate de Guvernul ILIE BOLOJAN, care ar putea sufoca consumul intern.
Conform datelor analizate de Profit.ro, FMI a redus cu 1,2 puncte procentuale estimarea privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) al României pentru anul 2026. Această prognoză de recesiune, într-un context global de creștere economică, pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor fiscale adoptate, inclusiv majorări de TVA, accize și înghețarea veniturilor din sectorul public.
Perspectivele pentru anul următor, 2027, nu sunt mai încurajatoare. FMI estimează o revenire economică de doar 2,2%, sub așteptările anterioare. Acest scenariu se aliniază cu avertismentele Băncii Mondiale, care a prognozat, de asemenea, o contracție economică de 0,5% pentru România în 2026, urmată de o creștere modestă de 1,7% în 2027.
Austeritatea BOLOJAN: între deficit și consum
Politicile fiscale ale Guvernului ILIE BOLOJAN, menite să corecteze deficitul bugetar excesiv, par să aibă un cost social și economic ridicat. Măsurile precum creșterea TVA la 21%, majorarea accizelor, impunerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile peste 3.000 de lei și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public pentru 2026 au afectat direct puterea de cumpărare a populației.
Comisia Europeană a confirmat aceste efecte în prognoza sa din mai 2026, avertizând că ajustarea fiscală și inflația ridicată reduc veniturile reale disponibile ale gospodăriilor și consumul privat, estimând o creștere economică infimă de 0,1% pentru România în anul curent. Banca Mondială subliniază, de asemenea, o contracție de 0,7% în primul semestru din 2026, în mare parte din cauza scăderii consumului privat, influențat de inflația energetică și înghețarea veniturilor.
Aceste evoluții ridică semne de întrebare asupra strategiei economice a premierului demis ILIE BOLOJAN, care a prioritizat reducerea deficitului bugetar. Deși stabilizarea finanțelor statului este un obiectiv important, datele economice sugerează că ajustarea fiscală are un preț considerabil pentru populație și mediul de afaceri.
Inflație, șomaj și factura plătită de români
Pe lângă contracția economică, prognozele FMI indică și o inflație medie de 8,2% pentru România în 2026, peste nivelul estimat anterior. Pentru 2027, inflația medie ar urma să fie de 4,1%. Aceste cifre, combinate cu înghețarea veniturilor din sectorul public, erodează puterea de cumpărare și afectează consumul, creând un cerc vicios pentru companii.
Piața muncii nu scapă de semnalele negative. FMI anticipează o creștere a ratei șomajului la 6,5% în 2026, de la 6,1% în 2025. Aceasta ar indica o deteriorare a capacității economiei de a genera și menține locuri de muncă, într-un context deja dificil pentru firme, marcate de costuri ridicate și cerere internă slabă. Deficitul de cont curent este, de asemenea, prognozat să ajungă la 7% din PIB în 2026.
Economia mondială crește, România pe alt drum
Contrastul dintre performanța economiei românești și cea globală este notabil în raportul FMI. În timp ce economia mondială este prognozată să crească cu 3,1% în 2026, accelerând la 3,4% în 2027, susținută de investiții masive în inteligența artificială și tehnologie, România se află printre țările cu perspective de contracție.
FMI avertizează, totuși, că reziliența globală ascunde disparități tot mai mari între țări. Doar 32 de economii generează 95% din creșterea economică mondială, iar aproximativ 47% dintre economii au înregistrat revizuiri negative ale prognozelor. Tensiunile geopolitice și dezvoltarea tehnologică sunt identificate ca forțe majore care modelează economia globală.
Bilanțul austerității, o moștenire pentru viitorul Guvern
Noile estimări ale FMI complică situația politică și economică a României, într-un moment în care țara navighează un blocaj politic prelungit după demiterea Guvernului ILIE BOLOJAN. Premierul desemnat LUCA NICULESCU va trebui să găsească soluții pentru a continua reducerea deficitului bugetar fără a agrava declinul economic și deteriorarea nivelului de trai.
Provocarea este accentuată de revenirea economică modestă anticipată pentru 2027 și de persistența inflației și șomajului la niveluri ridicate. Deficitul bugetar în primele șapte luni din 2026 s-a redus la 2,34% din PIB, conform Ministerului Finanțelor, o îmbunătățire notabilă a finanțelor publice, însă cifrele FMI arată că stabilizarea bugetară nu se traduce automat într-o redresare economică.
Sursa: Stiripesurse.ro
