Conform Buletin.de: Bucureștiul se confruntă în această perioadă cu o prezență neobișnuită a insectelor din specia Autographa gamma, cunoscute și sub denumirea comună de buha gamma sau buha legumelor. Aceste exemplare au ajuns pe teritoriul României din zone mult mai calde, precum Nordul Africii și Sudul Europei. Specialiștii de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” au calificat acest fenomen drept o „migrație spectaculoasă”, respingând ideea unei invazii, în ciuda numărului mare de insecte observate în Capitală.
Fenomenul este explicat de Mihai Stănescu, un specialist în lepidoptere din cadrul muzeului. Acesta detaliază că insectele își părăsesc habitatele din Nordul Africii și Sudul Europei din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, mai exact, a temperaturilor ridicate și a severității climei din acele regiuni. Propria lor biologie le oferă capacitatea de a zbura atât ziua, cât și noaptea, pe distanțe considerabile. Un adult din specia Autographa gamma poate parcurge în migrația sa între 2000 și 2500 de kilometri, un drum impresionant pentru aceste molii.
Migrația dictată de temperaturi
Valurile de căldură joacă un rol esențial în direcționarea rutelor de zbor ale acestor insecte. Atunci când temperaturile devin insuportabile în zonele lor de origine, specia pornește către Nord, în căutarea unor latitudini cu condiții termice mai blânde, acceptabile pentru supraviețuire și dezvoltare. Bucureștiul, în acest context, nu este considerat o destinație finală, ci mai degrabă un punct de tranzit în acest amplu periplu. Specialiștii anticipează că valul de caniculă programat în perioada următoare în Capitală ar putea determina populațiile de molii să își continue zborul spre zonele mai nordice ale țării.
Biologia specifică a insectelor
Autographa gamma face parte din familia Noctuidae, un grup numeros de fluturi nocturni. Moliile adulte dispun de un aparat bucal specializat, adaptat exclusiv pentru absorbția de lichide, cum ar fi nectarul extras din diverse flori, atât spontane, cât și cultivate. Durata de viață a stadiului adult este relativ scurtă, variind între două și patru săptămâni. Problemele economice apar în principal în etapa de reproducere și dezvoltare a larvelor. Femelele depun sute de ouă pe partea inferioară a frunzelor plantelor agricole. Din ouă eclozează larvele, cunoscute ca omizi, care pot provoca pagube semnificative culturilor de mazăre, fasole, varză sau sfeclă. După stadiul de larvă, insecta se transformă în pupă, pregătindu-se ulterior pentru apariția unei noi generații de adulți, gata să inițieze un nou ciclu de migrație.
Sursa: Buletin.de
