Conform Libertatea: Finanțarea politică rămâne un punct nevralgic al democrației românești, pe fondul unor subvenții consistente acordate partidelor, dar și a unei lipse persistente de transparență în privința beneficiarilor finali ai acestor fonduri. Anul trecut, opt partide politice au primit suma de 232 de milioane de lei, în timp ce în prima jumătate a anului 2026, această sumă a fost redusă cu 10%, ajungând la 209 milioane de lei. Deși Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) publică lunar informații despre cheltuielile pe categorii, beneficiarii direcți ai banilor publici continuă să rămână opaci, conform unei analize realizate de Expert Forum.
Această lipsă de claritate subminează înțelegerea publică a modului în care sunt cheltuite fondurile destinate partidelor politice și afectează direct încrederea cetățenilor în procesul democratic. Expert Forum subliniază că, deși AEP a inițiat un amplu proces de reformă legislativă privind finanțarea politică și a campaniilor electorale, este crucial să se abordeze și reglementarea transparenței acestor fonduri, inclusiv publicarea beneficiarilor. Aceasta este una dintre cele mai frecvente critici venite din partea publicului, organizațiilor civice, dar și a instituțiilor internaționale.
Cel mai recent raport privind statul de drept, publicat de Comisia Europeană, a notat explicit lipsa de progrese în creșterea transparenței finanțării politice, precum și sumele considerabile investite de partide în contracte de publicitate politică. Deși intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența publicității politice și proiectul de lege inițiat de AEP reprezintă pași în direcția reglementării, aceste măsuri nu oferă încă o imagine completă asupra modului în care sunt cheltuite subvențiile. Expert Forum consideră că transparența reală nu poate fi asigurată fără publicarea constantă și detaliată a tuturor beneficiarilor banilor publici, mai ales în categoriile de cheltuieli cele mai sensibile și unde circulă cele mai mari sume de bani.
Venituri și cheltuieli în prima jumătate a anului 2026
În perioada ianuarie-iunie 2026, cele opt partide politice monitorizate au încasat subvenții în valoare totală de 91,8 milioane de lei. Principalii beneficiari au fost PSD, cu 30,4 milioane de lei, AUR, cu 18 milioane de lei, și PNL, cu 16,6 milioane de lei. USR a primit 11,8 milioane de lei, SOS România 7,8 milioane de lei, iar POT 6,3 milioane de lei. Partidele mai mici, PMP și Forța Dreptei, au primit sume de 430.000 de lei, respectiv 409.000 de lei.
În ceea ce privește cheltuielile, nouă partide politice (inclusiv Pro România) au dispus de un buget de 79,9 milioane de lei în aceeași perioadă. Din nou, PSD a fost cel mai activ, cu cheltuieli de 19,4 milioane de lei, urmat de PNL cu 17,6 milioane de lei și AUR cu 14,6 milioane de lei. USR a cheltuit 11,6 milioane de lei, SOS România 8,2 milioane de lei, iar POT 7,2 milioane de lei.
Categorii majore de cheltuieli
Cele mai mari sume de bani au fost direcționate către presă și propagandă, însumând 22 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 27,6% din totalul cheltuielilor. Cheltuielile pentru personal au totalizat 15,7 milioane de lei (20%), în timp ce investițiile în bunuri mobile și imobile au atins aproape 8,4 milioane de lei (10%). Organizarea de activități cu caracter politic a generat cheltuieli de 6,4 milioane de lei (8%), iar sume similare, de câte 4,5 milioane de lei (5,7%), au fost alocate pentru chirii, utilități, sedii și consultanță politică.
Strategiile de cheltuire ale partidelor au variat. PSD s-a dovedit a fi cel mai prudent, cheltuind 64% din fondurile primite. PNL a raportat cheltuieli de 106% din venituri, AUR 81%, iar USR 99%. Partidele SOS România și POT au depășit veniturile, cheltuind 105%, respectiv 116%. Forța Dreptei a înregistrat cheltuieli de 121%, iar PMP 98%. Este important de menționat că partidele pot reporta fondurile necheltuite la finalul anului, astfel că aceste comparații sunt estimative, iar o parte din cheltuielile curente poate proveni din fonduri acumulate în anul precedent.
Sursa: Libertatea
