Conform Gândul: Finanțare europeană, beneficii germane: Industria românească de apărare, pe butuci
Un procent semnificativ din cele 17 miliarde de euro alocate prin acțiunea „Securitatea Europei (SAFE)”, programată între 2026 și 2030, va ajunge la gigantul german Rheinmetall. Aproximativ 5,6 miliarde de euro vor fi direcționate către compania germană, un capital de salvare pentru un producător militar care, conform informațiilor, se confrunta cu dificultăți financiare și care acum angajează masiv. În contrast, industria națională de apărare din România pare să fi fost neglijată, iar angajații din companiile de stat Romarm acuză întârzieri salariale lunare.
Achiziția SAFE, controversată și lipsită de transparență
Acordarea finanțării prin SAFE, un proces accelerat în Parlament, a stârnit discuții aprinse în spațiul public din cauza lipsei de transparență a acestui contract de aproape 17 miliarde de euro. Împrumuturile masive, care vor fi rambursate de generațiile viitoare, ridică întrebări privind dobânzile ce vor fi plătite începând cu 2035 și necesitatea unor achiziții de armament considerate de unii specialiști ca fiind deja depășite tehnic. Au existat și solicitări oficiale pentru intervenția procurorilor și desfășurarea unor anchete detaliate asupra procedurilor de achiziție. Gigantul german Rheinmetall se află în centrul acestor controverse.
Germania nu a aprobat acest program de 45 de ani cu finanțare europeană. În schimb, economia sa beneficiază direct, prin crearea a zeci de mii de locuri de muncă la Rheinmetall, care trebuie să onoreze contractele primite, inclusiv cele din partea României. Pe fondul scandalului SAFE, au revenit în atenție strategiile discutabile ale Armatei în materie de achiziții, precum și dosarele de corupție asociate acestui domeniu. În timp ce cele aproape 6 miliarde de euro destinate Rheinmetall revitalizează economia germană, angajații din industria locală de apărare protestează din cauza întârzierilor salariale, a veniturilor mici și a lipsei contractelor. În mod comparativ, Polonia, cu un program similar, va crea 10.000 de firme poloneze pentru producția de armament. Controversele din jurul SAFE sunt adesea comparate cu scandalul proiectului Bechtel.
Rheinmetall, boom de angajări pe fondul creșterii comenzilor
Pentru a face față cererii crescute de armament, Rheinmetall angajează anual aproximativ 10.000 de oameni, conform presei germane din august. CEO-ul companiei, Armin Papperger, a declarat că în al doilea trimestru compania a primit peste 160.000 de aplicații. Aceste recrutări masive vin pe fondul unei crize economice severe în Germania, marcată de concedieri colective, în special în industria auto.
Strategia de recrutare agresivă este un răspuns direct la creșterea exponențială a contractelor militare. Portofoliul de comenzi al Rheinmetall a atins 80,4 miliarde de euro la finalul celui de-al doilea trimestru, o creștere de 44% față de anul precedent. Compania își extinde și infrastructura și securizează lanțurile de aprovizionare. Aceste investiții strategice s-au reflectat în rezultatele financiare: veniturile din al doilea trimestru au crescut cu aproape 70%, ajungând la 3,29 miliarde de euro, iar profitul operațional s-a dublat.
Industria națională de apărare, în colaps
Situația industriei locale de apărare este diametral opusă. Jurnalistul Doru Bușcu consideră acțiunea SAFE o „alocare greșită, pripită, politică și interesată a banilor”, subliniind că o mare parte din contractele alocate Franței și Germaniei puteau fi realizate în țară. Acesta a explicat că producția brută, mai simplă, precum carcasele de tancuri și blindate, s-ar fi putut face în România, contribuind la PIB-ul național și la revitalizarea industriei.
Resursa umană reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru securitatea țării, iar nivelul ridicat de corupție asociat achizițiilor militare, conform DNA, agravează situația. Lipsa de preocupare pentru angajații din producția de armament este evidentă prin protestele recente. Peste 200 de muncitori de la fabrica Carfil Brașov au întrerupt lucrul în semn de protest față de întârzierea salarială de peste 10 zile. Fabrica de pulberi Făgăraș a declanșat, de asemenea, o grevă spontană. Angajații Carfil se plâng de neprimirea salariilor și a bonurilor de masă, iar conducerea invocă lipsa comenzilor.
Proteste spontane și salarii neplătite în fabricile Romarm
La Fabrica de Arme Cugir, angajații au protestat în repetate rânduri, inclusiv în luna iunie, din cauza întârzierilor salariale și a lipsei de perspectivă. Ei reclamă că primesc salariul minim pe economie și că negocierile pentru un nou contract colectiv de muncă, începute în luna octombrie, nu au fost finalizate. Sindicaliștii amenință cu greva generală dacă revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Fabrica de Arme Cugir, o uzină de stat cu tradiție în producția de armament, funcționează în cadrul companiei naționale Romarm și are un rol important în industria de apărare a țării. Conducerea fabricii invocă dificultatea circuitului financiar pentru produsele militare, care necesită verificări riguroase pentru prevenirea spălării banilor, explicând astfel întârzierile în plata salariilor.
Sursa: Gândul
