Relațiile afective cu inteligența artificială: un fenomen în creștere, cu impact tot mai clar asupra sănătății mentale
Pe măsură ce tehnologia avansează, tot mai mulți oameni dezvoltă legături emoționale cu sistemele de inteligență artificială. În fața creșterii rapide a aplicațiilor de tip „AI companion”, precum Replika sau Character.ai, specialiști din domeniul științei și tehnologiei avertizează despre implicațiile acestor interacțiuni asupra stării psihice a utilizatorilor, mai ales în cazul celor tineri.
Relații emoționale cu chatbotii: o tendință globală în plină expansiune
Potrivit unui raport realizat de experți academici în domeniu, milioane de oameni reacționează afectiv la conversațiile cu chatbotii, invocând procesul de divertisment, curiozitate sau dorința de a combate singurătatea. Aplicații ca Replika, despre care s-a constatat că au atras deja zeci de milioane de utilizatori pe plan global, au devenit un refugiu pentru cei în căutare de companie virtuală. Este o formă de relație care, în anumite condiții, încetează să mai fie doar un simplu instrument și poate evolua într-o legătură emoțională autentică, chiar dacă artificială, conform lângă specialiști precum Yoshua Bengio, profesor la Universitatea din Montreal și una dintre cele mai influente voci din domeniu.
„Chiar și chatbotii obișnuiți pot deveni companioni. În contextul potrivit și cu suficiente interacțiuni, se poate dezvolta o relație”, a declarat Bengio, subliniind că această tendință s-a amplificat odată cu creșterea utilizării aplicațiilor de conversație AI. Dar, odată cu această evoluție, apar și îngrijorări tot mai mari legate de efectele pe termen lung asupra sănătății mintale.
Efectele psihologice și vulnerabilitatea tinerilor
Deși dovezile științifice rămân mixte, unele studii arată că utilizatorii frecvenți de chatbotii AI pot experimenta o creștere a sentimentului de singurătate și o reducere a interacțiunilor sociale reale. Acest fenomen devine alarmant mai ales în cazul copiilor și adolescenților, categorii extrem de vulnerabile în fața influențelor digitale și a tehnologiilor de persuasiune. Experții trag semnale de alarmă cu privire la riscurile pe termen lung, inclusiv dependența emoțională și izolarea socială, care pot avea efecte negative pe dezvoltarea psihologică.
Răspunsul la nivel european și perspective legislative
În contextul acestei realități, Uniunea Europeană a început să analizeze în detaliu implicațiile acestor tehnologii. Recent, mai mulți europarlamentari au solicitat Comisiei Europene o analiză optională privind necesitatea reglementării serviciilor de tip „AI companion” în cadrul unor reguli mai stricte pentru inteligența artificială. În opinia multora, această intervenție este necesară pentru a evita riscurile legate de manipularea emoțională și pentru a proteja grupurile vulnerabile.
Regulamentarea și provocările unei societăți digitalizate
Totodată, specialiști precum Bengio consideră că afectarea pe termen lung a sănătății mentale poate fi cauzată, în parte, de natura „șifonantă” a chatbotilor, proiectați să fie plăcuți și să ofere validare constantă. Singurul mod eficient de a gestiona aceste riscuri, susține el, nu este prin reguli exclusiv dedicate chatbotilor de companie, ci prin abordări legislative mai largi, care să acopere o gamă variată de riscuri și vulnerabilități emergente în lupta cu noile tehnologii.
Raportul publicat înaintea summitului global pe tema guvernanței AI scoate în evidență și alte aspecte alarmante, precum amenințările cibernetice asistate de AI, deepfake-urile cu conținut sexual, dar și riscul utilizării de informații false pentru a sprijini crearea armelor biologice. În condițiile în care aceste tehnologii evoluează rapid, provocarea pentru autorități și societate rămâne accea de a găsi un echilibru între inovație și protecție, pentru a preveni efectele negative ale unei dependențe tot mai mari de inteligența artificială.
