Conform Stiripesurse.ro: Europarlamentarul PNL, Dan Motreanu, a criticat ferm decizia Tribunalului Ilfov de a suspenda două hotărâri ale conducerii Partidului Național Liberal. Aceste decizii vizau conduita parlamentarilor liberali în cazul învestirii unui eventual Guvern condus de Adrian Veștea. Motreanu consideră că instanța a extins nejustificat principiul libertății mandatului parlamentar, ajungând la concluzia că un partid politic nu își mai poate aplica propriul statut membrilor săi.
Decizia Tribunalului Ilfov, pronunțată pe cale de ordonanță președințială, a vizat suspendarea a două hotărâri adoptate de Biroul Politic Național (BPN) al PNL pe 15 iunie. Prima decizie stipula că parlamentarii liberali nu trebuie să susțină Guvernul propus de Adrian Veștea, având opțiunea de a nu participa la vot sau de a vota „prezent, nu votez”. A doua hotărâre prevedea excluderea din partid a oricărui membru liberal care ar accepta o nominalizare pentru funcția de prim-ministru sau ministru fără aprobarea conducerii PNL.
Prin motivarea sentinței, Tribunalul Ilfov a reținut că deciziile PNL „par a întruni elementele unei constrângeri”, impunând parlamentarilor o anumită conduită de vot sub amenințarea excluderii. Instanța a invocat articolul 69 din Constituție, conform căruia deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, iar orice mandat imperativ este nul.
Mandatul parlamentar, raport distinct cu calitatea de membru de partid
Dan Motreanu susține, pe de altă parte, că libertatea de vot a parlamentarilor nu poate anula obligațiile asumate voluntar de un membru al unui partid politic prin statutul formațiunii. Europarlamentarul liberal consideră că hotărârea Tribunalului Ilfov transformă un principiu constituțional într-unul pe care Constituția nu îl consacră, sugerând că statutul partidului ar deveni opțional dacă votul parlamentar este liber.
„Nimeni nu contestă că, potrivit art. 69 din Constituție, parlamentarii exercită un mandat reprezentativ și votează potrivit propriei conștiințe. Interzicerea mandatului imperativ este una dintre garanțiile fundamentale ale democrației. Dar această garanție constituțională nu poate fi extinsă până la concluzia că un partid politic nu mai are dreptul să își aplice propriul statut și să își protejeze identitatea politică”, a declarat Motreanu.
Acesta subliniază distincția dintre mandatul parlamentar, reglementat de Constituție, și calitatea de membru al unui partid, care ține de libertatea de asociere și de legea partidelor politice. „Mandatul parlamentar și calitatea de membru al unui partid sunt două raporturi juridice distincte. Primul este reglementat de Constituție și privește relația dintre parlamentar și corpul electoral. Cel de-al doilea este un raport de drept asociativ, întemeiat pe libertatea de asociere, reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice și de statutul partidului”, a mai explicat Motreanu.
Statutul PNL: obligații juridice, nu simple declarații de principiu
Motreanu invocă prevederile Statutului PNL, aprobat în condițiile legii, care stabilesc obligații clare pentru membrii formațiunii. Potrivit statutului, calitatea de membru PNL implică aderarea la valorile și principiile partidului, respectarea programului politic, a codului etic și a hotărârilor organismelor statutare. Nerespectarea acestor norme, în special prin acțiuni contrare intereselor partidului, poate atrage sancțiunea excluderii.
„Aceste prevederi nu sunt simple declarații de principiu. Ele reprezintă reguli juridice asumate voluntar de fiecare membru al partidului”, a subliniat europarlamentarul PNL. Acesta a arătat că aceste norme interne au valoare juridică pentru membrii PNL, acestea fiind acceptate la momentul aderării.
Motreanu face referire și la sistemul electoral, unde parlamentarii liberali au fost aleși pe liste de partid și nu ca independenți. Într-un sistem proporțional, cetățenii votează în primul rând un partid politic și programul acestuia, legitimitatea aleșilor fiind astfel legată de formațiunea pe listele căreia au candidat.
Mai mult, Dan Motreanu invocă standardele europene, inclusiv cele reglementate de OSCE și Comisia de la Veneția, care recunosc autonomia partidelor politice în stabilirea regulilor interne și a mecanismelor disciplinare. Aceste standarde recomandă instanțelor să manifeste reținere în controlul deciziilor interne ale partidelor.
Europarlamentarul liberal a comparat situația cu practica Parlamentului European, unde, deși eurodeputații au mandat liber, grupurile politice adoptă poziții comune, iar nerespectarea acestora poate avea consecințe politice și organizatorice, fără a afecta însă mandatul de eurodeputat. Excluderea din partid, în opinia sa, nu echivalează cu pierderea mandatului parlamentar, ci produce efecte doar asupra raportului dintre partid și membrul său. Acceptarea ideii că un partid nu își poate aplica statutul în raport cu parlamentarii săi ar goli practic de conținut autonomia partidelor politice.
Sursa: Stiripesurse.ro
