Conform Stiripesurse.ro: Europarlamentarul ECR/AUR, Gheorghe Piperea, a demascat recent o presupusă „mafie a consultanților”, atrăgând atenția asupra modului în care marii jucători din acest domeniu ar fi profitat, în special în perioada pandemiei COVID-19, de pe urma programelor Uniunii Europene, cum ar fi PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și SAFE, dar și în alte contexte economice importante.
Fenomenul, conform analizei europarlamentarului, pare să aibă o amploare considerabilă, cu estimări ce depășesc 2 miliarde de euro în cazul României. Aceste acuzații vin în contextul unei anchete a Parchetului Național Financiar din Franța.
McKinsey, în vizorul autorităților franceze
Parchetul Național Financiar din Franța, în colaborare cu cel din Bruxelles, a dispus sechestrarea a 65 de milioane de euro aparținând companiei americane de consultanță McKinsey. Anchetatorii vizează acuzații de fraudă fiscală și spălare de bani, o investigație demarată încă din 2022, în plină pandemie.
McKinsey a fost un consultant cheie pentru guvernul francez în perioada pandemică, oferind consultanță pe diverse teme, inclusiv pe politicile publice din domeniul sanitar. Compania deține contracte și în prezent cu administrația președintelui Emmanuel Macron. Se pare că statul francez a externalizat către McKinsey sarcina de a elabora legi, proceduri și strategii de combatere a pandemiei. Măsurile restrictive, cum ar fi cele legate de certificatul de vaccinare, au fost, conform europarlamentarului, scrise chiar de consultanți.
Conflict de interese și optimizare fiscală agresivă
Un incident notabil menționat de europarlamentar este legat de o sesizare la Consiliul Constituțional francez, care critica externalizarea sarcinilor esențiale ale statului către companii private ce generează profituri de sute de milioane de euro anual. Deși sesizarea a fost respinsă, presa a observat că un director strategic al McKinsey era fiul președintelui Consiliului Constituțional.
McKinsey ar fi desfășurat activități similare pentru Comisia Europeană și alte 63 de state, inclusiv Australia, Canada și Noua Zeelandă. Această uniformitate în abordarea politicilor pandemice ar fi putut crea impresia unei coordonări globale, în realitate, conform analizei, existând un consultant comun. În anii 2021-2022, McKinsey a înregistrat o cifră de afaceri cumulată din consultanță de 30 de miliarde de dolari, prosperând într-o perioadă de criză economică globală.
Compania ar fi evitat plata impozitelor în Franța, utilizând mecanisme de spălare de bani, conflicte de interese și conceptul de „ușă rotativă”, unde experți din cadrul McKinsey ajungeau pe poziții cheie în instituții de stat, pentru ca apoi să revină în companie pe roluri mai bine plătite. Un raport al Senatului francez din 2022, care a stat la baza anchetei Parchetului Național Financiar, a constatat că McKinsey nu a plătit niciun impozit pe profit în Franța de ani de zile.
Se pare că McKinsey ar fi recurs la o „optimizare fiscală caricaturală”, prin crearea de costuri și cheltuieli interne care egalează sau depășesc veniturile, prin importul de consultanță și diverse externalizări. Rezidența fiscală în state paradis fiscal și acționariatul compus din fundații acționariale ar facilita acest proces, ocolind directivele UE anti-evaziune fiscală. Rețeaua de interese a companiei ar fi atât de extinsă încât puțini au îndrăznit să o conteste.
PNRR și afaceri în cerc închis
Modelul de afaceri de externalizare a sarcinilor statale, denumit de europarlamentar „modelul libertarian – progresist”, ar fi adoptat și de către Uniunea Europeană, care alocă miliarde anual consultanților pentru elaborarea reglementărilor și procedurilor, dar și pentru crearea de liste scurte de companii cu care statul ar trebui să facă afaceri.
În acest context, PNRR-ul României ar fi fost, de asemenea, redactat de consultanți. Aceiași consultanți ar fi încasat 2 miliarde de euro de la statul român, facturând apoi alte miliarde companiilor care câștigă proiecte finanțate prin PNRR. Această dinamică ar crea o „afacere în cerc închis”, menită să mențină opozanții sistemului la distanță.
Europarlamentarul sugerează că aceste mecanisme de interese ar fi prezente și în gestionarea conflictului din Ucraina, limitând transparența informațiilor referitoare la fluxurile financiare.
Nota publicată de europarlamentar precizează că informațiile prezentate sunt bazate pe declarații oficiale ale parchetelor din Franța și Belgia, preluate în presa mainstream. Opiniile și interpretările juridice îi aparțin. Deși Parchetul francez a vorbit despre „avere criminală”, se pare că acțiunile judiciare în cazul McKinsey nu au fost suficient de rapide, având în vedere că raportul Senatului datează din 2022 și optimizarea fiscală dura de un deceniu.
Sursa: Stiripesurse.ro
