Europa devine tot mai dependentă de tehnologia americană, iar această realitate, descoperită recent în contextul tensiunilor geopolitice din Groenlanda, trenează o vulnerabilitate de care puțini sunt conștienți. În timp ce politicienii și experții discută despre posibile măsuri de răspuns la ambițiile SUA de a controla resursele și influența globala, o realitate dură se impune: infrastructura digitală a continentului este profund legată de giganti tehnologici americani. De la platformele de social media și suitele de productivitate până la soluțiile cloud și inteligența artificială, Europa funcționează, practic, pe infrastructuri care nu îi aparțin, devenind astfel vulnerabilă nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și strategic.
Dependenta digitală: o problemă de zi cu zi pentru cetățeni și companii
Dacă privim în detaliu, cascada de dependențe este ubiquă în viața de zi cu zi a europenilor. Majoritatea utilizatorilor, fie că vorbim de militanți pentru informație, fie de antreprenori, se bazează pe platforme precum Facebook, Google sau X pentru comunicare, promovare sau acces la informații. La nivelul companiilor, este evidentă dominația tehnologică americană: trei sferturi dintre firmele europene utilizează tehnologii, servicii de email și cloud de proveniență americană, inclusiv pentru procesele lor operaționale. În sectorul public, situația este chiar mai sensibilă. Există ingrijorări legate de riscul ca datele naționale să fie interceptate sau utilizate în scopuri politice, dacă aceste infrastructuri nu vor fi reconfigurate pe baze mai solide și europene.
Controversele cloud-ului american și riscurile pentru Europa
Culmea dependenței se concentrează în sectorul cloud-ului, dominat de Amazon, Microsoft și Google, care controlează aproape două treimi din piață. Aceasta înseamnă că infrastructura critică trebuie să ruleze pe platforme extra-UE, ceea ce, pe termen lung, amplifică vulnerabilitatea europeană. În plus, cele mai avansate servicii de inteligență artificială, analiză sau securitate sunt integrate în aceste platforme, făcând migrarea spre alternative europene extrem de costisitoare și complicată. Estimările variază, însă costurile pentru o autonomie totală pot ajunge la sute de miliarde sau chiar trilioane de euro, ceea ce face ca orice revoluție în etapă să fie aproape de neconceput pe termen scurt.
Dar, în ciuda costurilor, discuția despre „sovereign cloud” și parteneriate cu furnizori locali rămâne pe tapet, chiar dacă aceste soluții nu sunt încă suficient de mature pentru a înlocui complet ecosistemele americane. În plus, criticii avertizează că deseori aceste inițiative sunt doar „sovereignty washing”, adică măsuri de fațadă care nu schimbă esența dependenței.
Ce s-ar întâmpla dacă Europa s-ar deconecta de Big Tech?
Imaginați-vă, pentru o clipă, o situație în care marile platforme de social media, cloud și AI americană devin inaccesibile pentru europeni. Impactul ar fi imediat și profund. Rețelele sociale s-ar fragmenta, comunicarea s-ar restrânge la soluții locale, iar documentele și conturile din cloud ar deveni inaccessibile, forțând milioane de utilizatori să caute alternative mai neîntelese. Pentru cetățeni obișnuiți, răgazul ar fi unul dureros, dar pentru instituțiile publice și infrastructurile critice, consecințele ar putea fi de-a dreptul dezastruoase. Serviciile de e-guvernare, bazele de date, sistemele de sănătate sau de securitate depind deja de aceste tehnologii de ultimă generație și orice perturbare bruscă ar putea duce la un haos digital controlat de alți factori externi.
De fapt, această dependență devine o vulnerabilitate strategică, asupra căreia avertizează tot mai mult experții europeni. Alternativa? Încercarea de a crea și dezvolta propriile ecosisteme, însă acest proces necesită timp, resurse și o schimbare profundă în modul de gândire și abordare a digitalizării.
Vocea instituțiilor și a experților europeni
Într-un raport al Parlamentului European, se subliniază faptul că ecosistemul digital al continentului rămâne „puternic dependent” de furnizori externi, în special cei americani, ceea ce încetinește autonomia și crește riscurile strategice. La nivelul dezbaterilor publice și politice, tot mai mulți experți militează pentru construirea unei „EuroStack”, o verigă europeană de tehnologie critică care să reducă și să înlocuiască treptat dependența de giganti.
În același timp, însă, nimeni nu neglijează realitatea: fără o tranziție de durată, Europa riscă să rămână un „chiriaș” pe propriul internet. Poate nu peste noapte, dar pe termen mediu și lung, această vulnerabilitate poate deveni un obstacol greu de depășit, cu consecințe asupra suveranității și siguranței naționale.
Pe fondul acestor dezbateri, perspectivele sunt clare: Europa trebuie să înceapă urgent construcția propriului ecosistem digital, investind în infrastructură, standarde deschise și soluții locale. În caz contrar, riscă, în următorii ani, să devină tot mai mult o colonie digitală a gigantilor occidentali, un simplu chiriaș pe propriul internet.
