Asocierea formată din Construcții Erbașu, Concelex și Bog’Art, responsabilă cu realizarea extinderii magistralei de metrou M4 în București, respinge cu fermitate acuzațiile formulate de compania turcă Gulemark. Într-o declarație oficială, reprezentanții asocierii subliniază că aceste afirmații sunt „false, denigratoare și profund tendențioase”, accentuând că susținerea turcilor reprezintă o încercare de discreditare, alimentată de pierderea licitației pentru primul lot al proiectului.
Contestată de Gulemark, contractul pentru extinderea magistralei M4 a devenit recent subiectul unui adevărat scandal de imagine, după ce compania turcă a depus o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). În același timp, avocații Gulemark au afirmat că asocierea Erbașu, Concelex și Bog’Art nu ar fi ajuns la câștigarea licitației fără sprijinul acesteia din urmă, care ar fi fost terț-susținător și subcontractant al proiectului.
Contextul este amplificat de faptul că Gulemark susține că, pe parcursul procesului de licitație, ar fi fost înșelată de către firmă românească, afirmând că asocierea Erbașu ar fi schimbat în mod semnificativ procentul de implicare al companiei turcești fără acordul acesteia. Conform revendicărilor Gulemark, după semnarea unui acord informal „în alb”, s-a diminuat considerabil valoarea procentajului pe care îl aveau în proiect, iar aceste modificări ar fi fost ulterior introduse oficial în documente, fără consimțământul turcilor. Acuză, totodată, că aceste acțiuni au fost folosite pentru a-și justifica în mod fals poziția în procesul de atribuire, fiind parte a unui demers de manipulare pentru favorizarea altor participanți.
De partea sa, asocierea românească insistă asupra respectării strict legalității procesului și afirmă că toate demersurile au fost făcute „corect, transparent și cu bună-credință”. Într-o declarație oficială, reprezentanții susțin că aceste acuzații sunt „false, denigratoare și profund tendențioase” și că se înscriu într-un context al încercărilor de intimidare după ce Gulemark a pierdut primul lot al licitației. Potrivit lor, aceste încercări de a discredita compania română sunt menite să influențeze în mod ilegal rezultatul licitației pentru lotul al doilea, încă aflat în faza de procedură.
Proiectul de extindere a magistralei M4, pentru care asocierea română a fost desemnată câștigătoare, prevede construcția unei noi linii de 11 kilometri, care va traversa sectoarele 1, 4 și 5 ale Bucureștiului și va ajunge până în comuna Jilava. Conform termenelor stabilite, realizarea proiectului, cu o valoare estimată la 3,5 miliarde de euro, va dura cel mult 10 luni pentru faza de proiectare, iar întregul proces urmărește să fie gestionat cu maximă transparență și legalitate, pentru a garanta siguranța și stabilitatea investiției.
Istoria conflictului este complicată de faptul că Gulemark, deși s-a angajat inițial ca subcontractor, susține că a fost de acord să nu depună ofertă directă în licitație, doar pentru ca apoi să fie acuzată de schimbări neautorizate în procentajul de implicare. În plus, compania turcă afirmă că documentele semnate ulterior ar fi fost modificate fără consimțământul său, ceea ce, dacă se va dovedi, ar putea avea implicații majore asupra validității întregului proces.
Pe parcursul ultimelor luni, tensiunile au escaladat, iar între timp, autoritățile continuă monitorizarea atentă a situației, urmând ca momentul final al deciziei CNSC să clarifice dacă procedura de atribuire poate fi contestată sau dacă proiectul va merge mai departe conform planului inițial. Indiferent de rezultat, toate părțile țin să asigure publicul că proiectul privind extinderea magistralei M4 va fi finalizat în condiții de legalitate și transparență, având în vedere importanța sa majoră pentru infrastructura orașului.
În timp ce autoritățile se pregătesc pentru ultimele etape ale procesului și pentru viitoarele licitații, credibilitatea și reputația firmelor implicate rămân în centrul spectrului, promițând o perioadă de incertitudine până la clarificarea definitivă a situației. Pentru bucureșteni, dezvoltarea rețelei de metrou în contextul acestor dispute devine o veritabilă miza a unui proces din ce în ce mai complex, dar esențial pentru mobilitatea și modernizarea orașului.
