Aeroportul Otopeni, sufocat de un aflux record de pasageri și umbrit de suspiciuni privind gestionarea fondurilor, a înregistrat un profit net de aproape 120 de milioane de euro în 2024, la o cifră de afaceri de 270 de milioane de euro. Datele recente, provenite de la Ministerul de Finanțe, conturează un tablou al unei companii profitabile, dar care pare să funcționeze într-un ecosistem financiar închis. Listarea la Bursa de Valori București (BVB) a provocat îngrijorare în rândul conducerii și a rețelelor politice de influență, sugerând o posibilă rezistență față de transparență și controlul extern.
Teama de transparență și manevrele administrative
Ideea listării la bursă a stârnit reacții puternice în cadrul Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). O eventuală listare ar impune audituri riguroase și transparență totală, eliminând, cel puțin teoretic, criteriile de numire bazate pe apartenența politică. Conducerea CNAB a votat împotriva listării, declanșând o serie de contramăsuri.
În paralel cu aceste decizii, au fost anunțate modernizări și investiții, inclusiv un proiect controversat de construire a unui tunel pe sub DN1. Valoarea studiului de fezabilitate a atins suma de 648.000 de lei. Pe fondul acestor inițiative, secțiunea Adunării Generale a Acționarilor de pe site-ul oficial a suferit modificări, documentele aferente anului 2025 fiind inexplicabil eliminate.
„Scutul” juridic al opozabilității
Documentele din 2026 dezvăluie o strategie de consolidare a puterii actualei conduceri. Obiectivul principal: asigurarea „opozabilității către terțe persoane a hotărârilor adoptate”. În termeni simpli, acest mecanism transformă deciziile interne și interesele de grup în acte legale, dificil de contestat, indiferent de schimbările de la nivel guvernamental.
Un exemplu ilustrativ ar fi aprobarea unui contract de consultanță de 1.000.000 de euro. Odată ce decizia este înregistrată la ONRC și publicată în Monitorul Oficial, actul dobândește forță juridică deplină. Auditori precum cei de la Curtea de Conturi verifică, în principal, legalitatea procedurilor, rareori oportunitatea comercială sau eventualele abuzuri.
Indicatori de performanță „relaxați” și venituri protejate
Veniturile conducerii sunt legate de Indicatori Cheie de Performanță (ICP). Conform Hotărârii AGA nr. 2 din 26 ianuarie 2026, sunt stabilite ținte considerate ușor de atins. „Rata cheltuielilor de capital” are o țintă minimă de doar 1,31%, sugerând o presiune redusă pentru investiții majore. Un alt indicator este „creșterea numărului de pasageri” cu 5%. Având în vedere traficul în creștere constantă, acest obiectiv este atins aproape automat.
În paralel, membrii neexecutivi ai consiliului de administrație încasează lunar un venit net de aproximativ 27.200 de lei, conform grilei de salarizare adoptate. Directorii executivi beneficiază de venituri nete de peste 40.000 de lei, la care se adaugă diverse beneficii. Odată înregistrată, plata acestor sume devine o obligație contractuală a companiei.
În contextul acestor măsuri, Fondul Proprietatea, cu o cotă de 20%, pare să aibă un rol limitat în fața controlului politic exercitat prin Ministerul Transporturilor.
Studiul de fezabilitate pentru un tunel subteran sub DN1, cu suma de 648.000 de lei, ilustrează, într-un mod concret, o direcționare a resurselor cu rezultate incerte.
