Controversa legată de obligația medicilor de a rămâne în România după absolvire
Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan, care a afirmat că medicii ar trebui să rămână în România pentru o perioadă de câțiva ani după finalizarea studiilor, au generat critici din partea oficialilor din domeniul sănătății. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, a subliniat că este o provocare legală să impui o astfel de obligație, având în vedere dreptul la liberă circulație al cetățenilor Uniunii Europene pe piața muncii.
Bolojan a declarat că “ai o obligație față de țara aceasta”, subliniind că absolvenții facultăților de Medicină ar trebui să lucreze în România pentru cel puțin doi până la cinci ani. Statul investește în pregătirea acestor specialiști, iar așteptarea este ca ei să contribuie la sistemul de sănătate local. Conform premierului, din cei aproximativ 7.000 de absolvenți anual, doar 1.000 ajung să fie angajați în sectorul public, iar restul aleg să lucreze în străinătate.
Reacția specialiștilor din sănătate
Cătălina Poiană a comentat că propunerea premierului nu este sustenabilă fără un cadru legal care să susțină impunerea unei astfel de condiții. “Este dificil să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”, a explicat Poiană. Totodată, ea a recunoscut că există o situație specifică în care medicii care urmează rezidențiatul la spitale care le oferă un post ar putea fi îndemnați să rămână. Aceasta, însă, nu se aplică majorității cazurilor, unde medicii rezidenți nu au posturi garantate după finalizarea studiilor.
“Medicii rezidenți urmează pregătirea fără a avea un post asigurat. Așteaptă ca spitalele să organizeze concursuri de angajare, ceea ce face ca situația să fie destul de complicată”, a continuat Poiană. În spitale mici, se poate asigura un post garantat, dar nu toate unitățile medicale dispun de resursele necesare pentru a păstra posturile ocupate de rezidenți, generând astfel un deficit de personal.
Provocările din sistemul de sănătate românesc
Discuțiile despre atragerea medicilor în zonele rurale și în spitalele mici au adus în prim-plan problema condițiilor de muncă. „Acolo unde un post este blocat pentru a forma un specialist ar trebui să existe un mecanism prin care medicul să rămână, dar nu pe viață, ci pentru o perioadă limitată”, a subliniat Poiană. Aceasta a adăugat că statul trebuie să ofere stimulente pentru a atrage tinerii medici în zonele defavorizate.
Mihail Marcu, CEO al celei mai mari rețele de sănătate private din România, a subliniat și el că muțarea medicilor la țară nu poate fi o soluție forțată. “Dezvoltarea infrastructurii și accesibilitatea sunt esențiale”, a declarat Marcu, subliniind că medicii, ca toți cetățenii, aspiră la o viață personală și profesională împlinită.
În acest context, Cătălina Poiană a subliniat că este esențial ca spitalele să ofere condiții de muncă decente, echipe multidisciplinare și cadre de dezvoltare profesională pentru tinerii medici. Conform spuselor ei, “tinerii nu pleacă doar pentru că vor să experimenteze viața în străinătate, ci pentru că mediul de lucru de aici nu corespunde standardelor lor”.
Deși este o temă controversată, rezultatul final al acestor discuții va influența nu doar sistemul de sănătate din România, ci și multimea de tineri medicii care își doresc o carieră plină de satisfacții în țara natală. Cu un număr mare de absolvenți care aleg să plece, autoritățile se confruntă cu o provocare majoră în păstrarea talentului medical pe teritoriul României.
