Trump și Departamentul de Justiție, în colimatorul legii transparenței privind dosarele Epstein
Departamentul de Justiție din timpul lui Donald Trump nu a respectat termenul limită stabilit de Congres pentru publicarea dosarelor investigative referitoare la Jeffrey Epstein. Conform Epstein Files Transparency Act, toate documentele ar fi trebuit să fie divulgate până pe 19 decembrie 2025, însă, la o lună de la această dată, autoritățile nu au acționat conform legii. Această situație a stârnit îngrijorări profunde printre supraviețuitorii abuzurilor și susținătorii lor.
Dezvăluiri inadecvate și frustrări persistente
Într-o depunere recentă la tribunal, avocații Departamentului de Justiție au declarat că au publicat aproximativ 12.285 de documente, echivalentul a 125.575 de pagini, într-un efort de a respecta cerințele legale. Totuși, aceștia au recunoscut că au identificat „peste 2 milioane de documente” potențial relevante, aflate în diverse etape de revizuire. Critica privind aceste divulgări este bine meritată, mulți considerând că ele nu aduc o transparență reală în cazul lui Epstein, care a operat cu impunitate timp de ani de zile.
Spencer Kuvin, avocat ce reprezintă numeroși supraviețuitori ai abuzurilor lui Epstein, a afirmat că „fiecare zi în care aceste documente rămân ascunse trimite un mesaj victimelor că transparența este opțională pentru interesele puternice”. El a subliniat că întârzierea reprezintă o rană deschisă pentru cei afectați de crimele lui Epstein.
Apeluri pentru intervenția judecătorilor
Cu toate că avocații Departamentului de Justiție au cerut judecătorului Paul Engelmayer să respingă solicitările pentru numirea unui „special master”, care să faciliteze transparența în acest caz, congresmenii Ro Khanna și Thomas Massie au insistat pe nevoia unor intervenții judiciare. Aceștia au cerut numirea unei persoane independente pentru a asigura respectarea actului legislativ și pentru a determina motivele întârzierei. „Avem îngrijorări grave cu privire la eșecul Departamentului de Justiție de a respecta legea”, menționează cei doi în scrisoarea adresată judecătorului.
Alte voci din comunitatea juridică susțin că un special master ar putea oferi o soluție reală. Roy Gutterman, director la Tully Center for Free Speech la Universitatea Syracuse, a precizat că un astfel de expert ar putea să scutească atât instanța, cât și Departamentul de Justiție, de sifting-ul prin volumele uriașe de documente.
Efectele pe termen lung ale întârzierei
Criticile privind manevrele Departamentului de Justiție sugerează o problemă mai profundă în respectarea dreptății și transparenței. Kuvin, susținând nevoia urgentă de reformă, a indicat că „transparența nu falterează din cauza ambiguității statute, ci atunci când instituțiile aleg să protejeze interesele în detrimentul responsabilității”. În plus, catalogând întârzierea ca fiind inacceptabilă, el a cerut Congresului să se implice mai activ în asigurarea aplicării legii și în sancționarea abuzurilor.
Dacă situația continuă să stagneze, o luptă juridică intensificată este inevitabilă, cu posibile referiri penalizatoare pentru acțiunile Departamentului de Justiție. Avocatul David Weinstein a menționat că „dacă judecătorul consideră că nu are autoritatea de a acționa, aceasta va conduce la litigii suplimentare”. Așadar, viitorul divulgării documentelor rămâne incert, dar tensiunea din jurul acestei chestiuni este palpabilă și intensificată de nevoia de justiție pentru toate victimele.
