Conform Libertatea: Doi deputați USR au votat împotriva Legii Integrității, invocând protejarea averilor
Noua Lege a Integrității a trecut de Camera Deputaților miercuri, 29 iulie 2026, înregistrând 222 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și 59 de abțineri. Proiectul legislativ, ce urmează să fie supus votului în Senat, a generat opinii divergente, doi deputați din partea Uniunii Salvați România (USR) refuzând să își dea acordul. Aceștia și-au motivat votul prin faptul că legea ar permite în continuare ascunderea averilor demnitarilor și ar deschide uși pentru hărțuirea politicienilor onești.
Claudiu Năsui: „Un mare pas înapoi”
Deputatul Claudiu Năsui a declarat, în exclusivitate pentru Libertatea, că proiectul de lege reprezintă „un mare pas înapoi”, contrazicând așteptările de a vedea o legislație mai transparentă. „Este un mare pas înapoi, când promisiunea era că vom face altceva”, a explicat Năsui, sugerând că noua lege nu răspunde nevoii de integritate sporită în rândul demnitarilor.
Cătălin Drulă: „Instrument pentru justiție selectivă”
Colegul său de partid, Cătălin Drulă, a detaliat motivele refuzului său de a vota, subliniind că legea nu își atinge scopul declarat și perpetuează protejarea averilor nejustificate. „Scopul jalonului era să avem o lege modernă cu sancțiuni proporționale cu gravitatea faptei (respectiv cu lipsa gravității ei, dacă este cazul) și în loc de asta, cu politizarea ANI, este tot un instrument bun pentru justiție selectivă”, a afirmat Drulă. Acesta a adăugat că, în forma actuală, legea ar permite ca persoanele care acumulează averi nejustificate să scape nepedepsite, în timp ce politicienii onești ar putea fi supuși unor presiuni și hărțuiri.
Abținerile parlamentarilor AUR și UDMR
Pe lângă cele două voturi „împotrivă”, proiectul a înregistrat și un număr semnificativ de 59 de abțineri. Majoritatea deputaților din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au ales această cale de mijloc, alături de un deputat USR, reprezentanți ai Minorităților Naționale și ai Uniunii Progresiste Românești (UPR). Voturile „pentru” au fost distribuite între PSD (89), PNL (49), USR (34), SOS România (11), UDMR (16), Grupul Minorităților (5), UPR (11) și Grupul Neafiliaților (7).
Modificările aduse legii integrității
Noua lege extinde lista categoriilor de funcționari și demnitari care sunt obligați să depună declarații de interese financiare, ajungând la 43. Printre aceștia se numără Președintele României, parlamentarii, miniștrii, judecătorii Curții Constituționale, șefii instituțiilor publice și membrii consiliilor de administrație ale companiilor de stat. Aceste informații vor fi publicate online prin intermediul platformei e-DAI, gestionată de Agenție, timp de cinci ani.
Cu toate acestea, legea introduce și modificări considerate controversate, cum ar fi eliminarea anulării automate a actelor administrative adoptate în conflict de interese și reducerea sancțiunilor financiare pentru conflicte minore. De asemenea, aleșii locali vor avea posibilitatea de a renunța la funcția ce generează incompatibilitate în termen de 30 de zile de la numire. Legea vizează și protejarea datelor personale sensibile din declarațiile publice, excludând codul numeric personal, adresa de domiciliu, locația exactă a imobilelor, numerele conturilor bancare și numele persoanelor menționate.
Sursa: Libertatea
