Conform Stiripesurse.ro: Deputații se pregătesc să analizeze posibilitatea reducerii numărului de parlamentari, o promisiune electorală și o solicitare a cetățenilor care datează de cel puțin 17 ani, de la referendumul din 2009. Un grup de lucru constituit la Camera Deputaților va examina diverse variante și impactul acestora, într-un demers care ar putea necesita modificări constituționale.
Problema egalității votului în calculul mandatelor
Referendumul din 2009, la care peste 7,7 milioane de alegători au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, a vizat simultan și trecerea la un Parlament unicameral. Separarea acestor două măsuri ridică probleme de ordin constituțional și practic, cea mai gravă fiind creșterea inegalității puterii de vot între cetățenii din diferite județe.
Conform Constituției, Parlamentul este organul suprem de reprezentare, iar numărul parlamentarilor se stabilește în raport cu populația. Aceasta implică asigurarea unei reprezentări echilibrate a tuturor cetățenilor. Reducerea numărului de parlamentari fără trecerea la un sistem unicameral poate duce la suprareprezentarea unor județe și subreprezentarea altora.
De exemplu, o simulare pentru un parlament compus din 200 de deputați și 100 de senatori, bazată pe o populație de peste 21,7 milioane de locuitori, ar conduce la o normă de reprezentare de un senator la 217.394 de locuitori și un deputat la 108.697 de locuitori. Astfel, județe cu populație mare precum Cluj sau Ilfov ar putea fi suprareprezentate, în timp ce altele, precum Bistrița-Năsăud sau Călărași, ar fi subreprezentate.
Inițiative legislative și necesitatea revizuirii constituționale
În sertarele Parlamentului se află numeroase propuneri legislative privind reducerea numărului de parlamentari. Unele dintre ele, precum cea promovată de Eugen Tomac în 2018, vizau un total de 300 de parlamentari, cu minim doi senatori și trei deputați în fiecare județ. Partidul AUR a venit cu propuneri pentru limitarea la 100 de senatori și 200 de deputați, dar și cu ideea creșterii mandatelor pentru Diaspora. Un fost deputat independent, Tudor Benga, a propus un sistem cu 88 de senatori și 208 deputați.
Un proiect USR, care a trecut de Senat, propune maximum 200 de deputați și 100 de senatori, alături de o creștere a ponderii Diasporei și a pragului electoral pentru minorități. O altă inițiativă, a senatorului Corneliu Negru, vizează reducerea la 299 de parlamentari, respectiv 201 deputați și 98 de senatori.
Diferența majoră constă în modul de adoptare. Reducerea numărului de parlamentari poate fi realizată printr-o lege organică, necesitând 50%+1 din voturi. Însă, trecerea la un Parlament unicameral necesită revizuirea Constituției, un proces mult mai complex: inițiativă legislativă de cel puțin un sfert din parlamentari, aviz obligatoriu de la Curtea Constituțională, vot cu cel puțin două treimi din numărul parlamentarilor și aprobare printr-un referendum național.
Implicații pentru opoziție și distribuția mandatelor
Scăderea numărului de parlamentari, fără modificarea pragului constituțional pentru sesizarea Curții Constituționale, ar îngreuna accesul opoziției la această cale de atac. Nevoia de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori pentru a contesta o lege în fața CCR ar crește proporțional cu reducerea numărului total de parlamentari, ajungând la 25% din nou-constituitul corp legislativ.
În plus, proiectele de lege aflate în dezbatere prezintă riscul unor distribuții aberante ale mandatelor. De exemplu, în unele propuneri, județe cu populații semnificativ diferite, precum Maramureș (peste 512.000 locuitori) și Sălaj (aproape 240.000 locuitori), ar putea primi același număr de senatori (două mandate). Similar, județul Dâmbovița (peste 508.000 locuitori) ar putea avea alocate tot două mandate de senator, la fel ca Tulcea (peste 226.000 locuitori).
Sursa: Stiripesurse.ro
