Deficitul bugetar al României a atins cote alarmante, punând în pericol stabilitatea economică a țării

Debandadă financiară și ignorarea avertismentelor

MARCEL BOLOȘ a afirmat că „se vedea de la o poștă că în companiile de stat era debandadă”. Acesta a descris o situație în care avertismentele cu privire la creșterea deficitului bugetar au fost ignorate. Fostul ministru a făcut trimitere la o reacție neadecvată a fostului prim-ministru, subliniind gravitatea situației. Guvernul Ciolacu este acuzat că a mărit pensiile și salariile bugetarilor în ani electorali, fără a implementa reforme reale. Aceste „reforme” s-au dovedit a fi ineficiente, iar măsurile de austeritate au fost doar simulate.

Dobânzile uriașe, o povară pentru buget

Președintele Consiliului Fiscal, DANIEL DĂIANU, a subliniat impactul negativ al deficitului bugetar. Acesta a crescut în 2023, atingând cote îngrijorătoare în 2024, comparabile cu cele din perioada pandemiei. Principala cauză a fost reprezentată de creșterea cheltuielilor permanente, în special a salariilor și pensiilor. Pentru a acoperi risipa, guvernul a fost nevoit să recurgă la împrumuturi cu dobânzi uriașe, crescând datoria publică. Pentru a menține încrederea investitorilor străini, au fost majorate taxele, afectând pe termen lung economia.

Datoria publică, peste 60% din PIB

Expertul fiscal GABRIEL BIRIȘ a criticat dur modul în care au fost gestionate finanțele publice. Acesta a afirmat că „așa e când te doare undeva de finanțele țării. Îți expui ţara la tot felul de riscuri”. Datoria publică a depășit pragul critic de 60% din Produsul Intern Brut, depășind o mie de miliarde de lei. Dobânzile, care au depășit 50 de miliarde de lei anul trecut, echivalentul a trei procente din PIB, au sufocat bugetul. Această sumă ar fi putut finanța aproape în totalitate bugetul Ministerului Educației sau ar fi fost suficientă pentru construirea a sute de kilometri de autostrăzi. Deficitul bugetar este estimat să scadă la 6,2% din PIB, pentru anul în curs.

Sursa: Observator