Conform Gândul: Declic acuză Ministerul Mediului că a „îngropat” cel mai important proiect de protecție a naturii din România, solicitând ministrei DIANA BUZOIANU să publice integral suprafețele identificate de specialiști și să protejeze zonele valoroase de proprietate statală. Organizația de activiști de mediu reclamă că propunerea actuală de protecție acoperă doar 2,54% din teritoriul național, în loc de ținta asumată de 10%.
Proiectul de protecție a naturii, sub semnul întrebării
Potrivit organizației Declic, proiectul de lege aflat în dezbatere publică privind extinderea suprafețelor protejate se confruntă cu serioase critici din partea activiștilor de mediu. Aceștia susțin că Ministerul Mediului propune protejarea a doar 2,54% din teritoriul României, un procent mult sub angajamentul național de 10%. Declic atrage atenția că o mare parte din aceste suprafețe propuse se află deja în arii naturale protejate existente, protecția nouă propusă în afara acestora reprezentând doar 0,25% din țară.
Apel către cetățeni pentru a influența decizia
Declic a lansat un apel public către cetățeni, îndemnându-i să intervină pe pagina de Facebook a ministrei DIANA BUZOIANU. Organizația solicită ca aceasta să publice lista completă a suprafețelor identificate de specialiști ca fiind valoroase pentru protecție, să protejeze imediat zonele importante aflate în proprietatea statului și să suspende temporar exploatarea forestieră în ariile identificate pentru protecție, până la stabilirea statutului lor final.
Activiștii subliniază că proiectul se află încă în faza de dezbatere publică, ceea ce oferă o fereastră de oportunitate pentru modificarea sa. „10% înseamnă 10%. Nu 2,54%”, transmit ei, cerând publicului să transmită acest mesaj ministrei prin comentarii la ultimele sale postări.
Miza unui angajament național de 10%
România și-a asumat, prin diverse angajamente internaționale și naționale, protejarea a 10% din teritoriu prin măsuri de conservare strictă. Proiectul considerat de Declic cel mai ambițios din istoria țării a implicat, pe parcursul a trei ani, cartografierea atentă a pădurilor, râurilor, pajiștilor și altor habitate naturale de importanță deosebită.
Declic se teme că, fără publicarea integrală a datelor colectate de specialiști și fără un calendar clar pentru atingerea țintei de 10%, actuala „primă etapă” riscă să devină doar un pretext pentru abandonarea obiectivului principal. Întrebarea „Ce se întâmplă până atunci cu pădurile valoroase care pot fi rase între timp?” rămâne una stringentă în preocupările activiștilor de mediu.
Sursa: Gândul
