Conform Gândul: Declasificarea documentelor diplomatice din perioada post-revoluționară stârnește reacții mixte în spațiul public, inclusiv ironii la adresa anunțului. Adrian Năstase, fost premier și ministru de Externe, a comentat pe larg inițiativa, stârnind dezbateri.
Năstase, surprins de inițiativă
Adrian Năstase a mărturisit că anunțul declasificării l-a „cucerit” inițial. Acesta a reacționat la declarația Oanei Țoiu, ministru demis, care a menționat redarea „dreptului la adevăr” prin desecretizarea arhivelor din primii ani ai tranziției. Năstase a exprimat o ușoară surprindere, subliniind că, în perioada la care se referă documentele, ministrul era încă tânăr. A exprimat, totodată, o notă ironică la adresa priorităților actuale, menționând „crizele majore cu care se confruntă omenirea”.
Fostul oficial a ironizat, de asemenea, momentul ales pentru declasificare, sugerând o paralelă cu „adevărul despre alegerile din 2024 (sau nu încă?)”. De asemenea, Năstase a criticat abordarea „la metru” a desecretizării, evocând transparența și potențialul impact al acesteia.
Volumul ignorat al lui Năstase
Năstase a subliniat că un volum propriu, cu documente declasificate din perioada 1990-1992, a trecut neobservat. Acesta menționează volumul publicat în 2019, care cuprinde 151 de telegrame, pe 460 de pagini. Năstase face referire la volumul său „România după Malta”, de peste 6700 de pagini, care consemnează momentele sale ca ministru de Externe, cu analize și context istoric. Printre temele abordate în acel volum se numără evenimente precum mineriadele, rolul Regelui Mihai, reunificarea Germaniei și relațiile cu URSS.
MAE, îndemnat să studieze documentele
În încheierea comentariului său, Adrian Năstase a îndemnat actuala conducere a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să consulte documentele deja existente. Acesta a sugerat că noua conducere ar trebui să acorde atenție materialelor despre diplomația română din perioada de tranziție. Năstase a arătat o oarecare înțelegere față de lipsa de experiență a actualilor oficiali, menționând că aceștia nu au avut posibilitatea să trăiască direct tensiunile acelor vremuri.
Sursa: Gândul
