ULTIMA ORĂ
Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău
AcasăOpinii › Deceniul trecut a consemnat o scădere a interesului pentru misiunile lunare cu echipaj uman, du…
Opinii

Deceniul trecut a consemnat o scădere a interesului pentru misiunile lunare cu echipaj uman, du…

Deceniul trecut a consemnat o scădere a interesului pentru misiunile lunare cu echipaj uman, după succesul răsunător al programului Apollo. Explicațiile pentru această schimbare sunt complexe, împletind factori politici, economici și tehnologici. Revenirea pe Lună este acum din nou pe agenda globală, cu planuri ambițioase pentru viitor.

De la competiția Războiului Rece la programul Apollo

Contextul politic al anilor ’60 a fost puternic influențat de rivalitatea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, în timpul Războiului Rece. Lansarea satelitului Sputnik de către sovietici în 1957 a accelerat competiția spațială. Succesul lui Yuri Gagarin, primul om în spațiu, a consolidat avantajul sovietic. Președintele american John F. Kennedy a răspuns în 1961 cu un obiectiv ambițios: trimiterea unui om pe Lună până la sfârșitul deceniului.

Statele Unite și-au atins scopul în 1969, cu misiunea Apollo 11. Au urmat alte cinci aselenizări cu echipaj uman, ultima fiind Apollo 17 în 1972. Programul Apollo, conceput pentru a câștiga o competiție geopolitică, a fost extrem de costisitor. NASA a beneficiat de un buget record. Odată realizat obiectivul lunar, interesul politic pentru finanțarea unor noi misiuni a scăzut, la fel și sprijinul financiar. Războiul din Vietnam și reformele interne din SUA au contribuit la această schimbare.

Priorități schimbate și programul Space Shuttle

Administrația americană a decis să își reorienteze strategia spațială la începutul anilor ’70. Accentul s-a mutat de la misiunile lunare la dezvoltarea programului Space Shuttle, un sistem de lansare reutilizabil. Navetele spațiale au fost folosite pentru numeroase misiuni, inclusiv pentru construirea și întreținerea Stației Spațiale Internaționale. Programul a funcționat între 1981 și 2011, dar a fost marcat de accidente majore.

De-a lungul deceniilor, au existat numeroase planuri de revenire pe Lună. Multe dintre ele au fost abandonate din cauza costurilor sau a schimbărilor politice. Space Exploration Initiative, propusă în 1989, și programul Constellation, lansat în 2001, sunt doar câteva exemple.

Artemis, cooperare internațională și viitorul explorării spațiale

În ultimii ani, interesul pentru explorarea Lunii a reapărut. Programul Artemis al NASA își propune să trimită un nou echipaj uman pe Lună și să stabilească o prezență umană permanentă. Scopul este ca satelitul natural al Pământului să devină o bază pentru viitoare misiuni către Marte. Proiectul implică cooperare internațională și participarea mai multor agenții spațiale și companii private.

Explorarea spațiului nu mai este dominată exclusiv de competiția dintre state. Au apărut actori privați interesați de exploatarea resurselor și de dezvoltarea infrastructurii spațiale. Această evoluție ridică noi întrebări privind regulile care ar trebui să guverneze activitățile umane în spațiu. Agenția spațială americană vizează o nouă aselenizare cu echipaj uman în 2025, prin programul Artemis.

Sursa: Mediafax