Monopolul statelor asupra datelor se erodează, iar companiile private devin noile centre de putere în domeniul supravegherii
În ultimii ani, granițele tradiționale ale monitorizării și colectării datelor, odată bine păzite de guverne și agenții de informații, au devenit tot mai neclare. Sistemele de supraveghere controlate inițial de stat, precum interceptările telefonice și imaginile satelitare, au fost odată un domeniu strict secret. Astăzi, însă, acest monopol este subminat de un ecosistem privat în plină expansiune, în care companiile de tehnologie au devenit cele mai mari producătoare și distribuitoare de informații. Rețelele sociale, camerele de supraveghere inteligente și analizele de mari dimensiuni creează o rețea vastă de monitorizare, disponibilă pentru oricine are bani să o achiziționeze.
De la utilizare civilă la supraveghere în masă
Tehnologia folosită în primul rând de militari și forțele de ordine pentru identificarea suspecților sau monitorizarea teritoriului și astăzi s-a mutat în cotidianul consumatorului. Dronele, senzori acustici și recunoașterea facială, inițial dezvoltate pentru scopuri de securitate, sunt acum integrate în sistemele casnice și dispozitivele conectate la internet. Camerele din locuințe, soneriile inteligente, dar și alte dispozitive IoT captează și transmit în permanență imagini și date, ținându-i sub observație inclusiv pe utilizatori. Deși aceste tehnologii nu au fost gândite ca instrumente de spionaj, valoarea lor pentru surveillance este evidentă. În cazuri de răpiri sau infracțiuni, imaginile capturate de camerele de acasă au fost adesea esențiale pentru identificarea și prinderea suspecților.
Astfel, colectarea datelor devine un proces pasiv și neîntrerupt. Posesorii acestor dispozitive au, de cele mai multe ori, încredere în funcționarea lor, fără să fie conștienți de amploarea informațiilor despre viața personală pe care le creează și le comunică în permanență. În această situație, controlul și proprietatea asupra datelor devin tot mai rare, iar companiile private devin de facto observatori principali ai unui arhipelag tot mai vast de informații.
Cazul Amazon Ring: de la animale dispărute la infrastructură de supraveghere integrată
Un exemplu concret al potențialului acestor tehnologii și al riscurilor generate este cazul Amazon Ring, cunoscut mai ales pentru camerele inteligente de supraveghere integrate în rețeaua de case conectate. Programul „Search Party” al Ring, de exemplu, promitea identificarea animalelor de companie dispărute scanând imaginile capturate de camere din cartiere. În același timp, compania a explorat un parteneriat cu Flock Safety, un operator de sisteme automate de recunoaștere a numerelor de înmatriculare utilizate de poliție, ridicând semne de întrebare în privința extinderii infrastructurii de supraveghere comerciale.
Criticii au avertizat că această combinație de tehnologii ar putea crea o rețea de surveillance integrată, comercială, cu un potențial pericol pentru libertatea individuală. „Recuperarea animalelor a fost doar un pretext pentru normalizarea monitorizării în masă,” a declarat un reprezentant al criticilor, iar după o serie de reacții negative, Amazon Ring a decis să anuleze parteneriatul cu Flock Safety, dar riscurile și întrebările legate de viitor sunt în continuare ridicate.
De la legalitate la dilemă existențială
Pe măsură ce aceste tehnologii devin tot mai sofisticate și integrate în viața cotidiană, guvernele și companiile private devin tot mai dependente de schimburile de date. În ultimii ani, autoritățile au început să achiziționeze frecvent informații comerciale, precum recunoaștere facială, analiza comportamentală sau date financiare, activitatea de externalizare a colectării și analizei datelor ridicând semne de întrebare privind respectarea drepturilor civile și legalitatea acestor practici. Frecvent, datele generate de consumatori pot fi utilizate fără mandat judiciar, ceea ce complică și mai mult cadrul legal privind protecția vieții private și a libertății individuale.
Integrarea inteligenței artificiale în aceste infrastructuri de supraveghere devine inevitabilă și promite crearea unor rețele capabile să monitorizeze permanent comportamente, fie în case, mașini sau spații publice. Problema majoră nu mai privește dacă aceste „informații ca serviciu” se vor extinde, ci ce impact vor avea asupra suveranității statelor și a controlului democratic global. Într-o epocă în care puterea de a colecta și analiza informații nu mai aparține exclusiv statelor, ci și companiilor, întrebarea despre modul în care va evolua societatea devine tot mai acută. Rămâne de urmărit dacă această tendință va duce la o societate mai sigură sau la o erodare a dreptului fundamental la viață privată, în beneficiul unor puteri economice ale căror interese depășesc oricând limitele legale și morale.
