Inteligența artificială nu va elimina automat locurile de muncă, ci poate deveni, mai degrabă, catalizatorul unei transformări radicale a infrastructurii industriei și a economiei globale. În timp ce discursul public adesea se învârte în jurul scenariilor futuriste, în care AI-ul riscă să lase milioane de oameni fără joburi și să dispară valorile tradiționale, un val mai pragmatic ia contur. El se axează pe o creștere a investițiilor în infrastructură: centre de date, fabrici de cipuri, sisteme energetice și rețele de mentenanță. Aceasta realitate, mai mult decât un estompament al joburilor, implică o schimbare de paradigmă: unele meserii „plan B” devin, de fapt, noi oportunități strategice.
### Infrastructura, cheia inovării în era AI
La Davos, președintele Nvidia, Jensen Huang, a trasat o imagine clară a acestei perspective: nu vorbim doar despre software, ci despre o extindere masivă a infrastructurii fizice. În plus față de centrele de date și centrele de cercetare, construirea fabricilor de cipuri și a rețelelor electrice devine o prioritate absolută. Huang afirmă că pentru ca AI-ul să fie implementat la scară largă, trebuie construit un „strat de bază” solid – adică hardware, energie și sisteme de răcire. Or, aceste infrastructuri necesită muncă calificată la fața locului, adesea din domenii considerate anul trecut secundare sau de „plan B”: electricieni, instalatori, sudori sau tehnicieni de mentenanță.
Prețurile salariilor pentru astfel de meserii încep deja să reflecte această realitate: Huang menționează salarii de sute de mii de dolari pentru muncitorii implicați în construcția și întreținerea acestor infrastructuri, pe fondul unei cereri în creștere rapidă și a unei lipse acute de specialiști calificați. În același timp, fabricile de cipuri, esențiale în alimentarea AI-ului, se conturează ca proiecte extrem de costisitoare, dar indispensabile – fără capacitate de producție, evoluția tehnologică stagnează.
### Reconfigurarea locurilor de muncă în zona „white collar” și impactul social
Un argument adesea invocat de sceptici este impactul AI asupra locurilor de muncă, în special în domeniile „white collar”, adică cele din birouri și servicii specializate. Aici, însă, discuția capătă o undă diferită. Huang aduce ca exemplu radiologia, un domeniu în care AI-ul excelează în analiza vizuală. El susține că, în loc să înlocuiască radiologii, tehnologia le crește productivitatea. Aceștia pot examina un număr mai mare de cazuri și pot dedica mai mult timp deciziilor clinice și interacțiunii cu pacienții.
Această abordare schimbă complet percepția asupra impactului AI-ului în muncă, sugerând că multe joburi vor suferi o redistribuire a sarcinilor, mai mult decât eliminare. În loc ca un algoritm să înlocuiască complet un profesionist, acesta devine un ajutor de nădejde, eliberând personalul de sarcinile repetitive și oferindu-le oportunitatea de a se concentra pe aspecte mai specializate. În aceeași direcție, Jamie Dimon, CEO-ul JP Morgan, avertizează însă: adoptarea rapidă a AI-ului trebuie gestionată cu prudență pentru a evita șocuri sociale majore.
### Ce înseamnă pentru Europa și România: infrastructură ca prioritate
Europa și, implicit, România, vor trebui să adopte o strategie pe termen lung pentru a nu rămâne în urmă. În vreme ce marile companii tehnologice se concentrează pe extinderea infrastructurii în America și Asia, există și o șansă pentru statele aflate în proces de dezvoltare de a valorifica resurse locale, precum limba și cultura, pentru a crea modele AI adaptate nevoilor lor. În același timp, alarmla europeană are în vedere o concentrație excesivă a tehnologiei la câțiva giganți, riscând ca restul economiilor să fie doar consumatori pasivi ai tehnologiei și nu producători de valoare.
Pentru România, ocazia constă în dezvoltarea abilităților în domenii precum electro-energetica, automatizări industriale, instalații, mentenanță, dar și în formarea unei forțe de muncă capabile să construiască și să opereze infrastructura necesară. Într-un context în care cererea pentru meserii tehnice bine pregătite crește, oricine are în vedere aceste specializări va fi mai greu de înlocuit și mai ușor de angajat.
### În cele din urmă, o rețea de infrastructură ca motor al transformării
Perspectivele nu trebuie privite doar cu nostalgie pentru locurile de muncă pierdute, ci și ca o oportunitate de reconstrucție. AI-ul va schimba modul în care muncim, dar acest lucru poate însemna mai multă construcție, mai multe cabluri trase, stații electrice și echipamente care funcționează nonstop. În economia reală, aceasta se traduce în proiecte concrete, în cabluri, conducte, centre de date și clădiri echipate pentru era digitală. La final, importanța fiecărui instalator, electrician sau tehnician devine crucială – fiind piesele fundamentale în infrastructura ce va susține revoluția AI.
