De multe ori, funcția Windows Fast Startup promite să reducă semnificativ timpul de pornire al sistemului de operare, dar în realitate, poate genera mai degrabă probleme. În loc să fie un aliat, această opțiune devine, în anumite situații, o sursă de erori, conflicte hardware și riscuri de securitate. De aceea, tot mai mulți utilizatori devin conștienți că, în anumite contexte, dezactivarea sa poate reprezenta soluția eficientă și sigură pentru a evita complicațiile nedorite.
### Cicatricile unei funcții aparent inofensive
Windows Fast Startup a fost introdus odată cu Windows 8, având drept scop reducerea considerabilă a timpului de pornire, mai ales după o oprire completă a calculatorului. În esență, această funcție activează un mecanism similar cu hibernarea, însă mai limited, salvând pe disc starea kernel-ului și a driverelor încărcate, fără a salva aplicațiile sau sesiunea utilizatorului. La repornire, în loc să inițieze hardware-ul de la zero, sistemul reîncarcă această stare salvată, ceea ce duce la un boot mai rapid, dar cu anumite limite.
Este esențial de menționat că Fast Startup nu trebuie confundat cu opțiunea „Fast Boot” din BIOS/UEFI, care sare peste teste hardware pentru a grăbi pornirea. Aceasta din urmă acționează la nivel de firmware, în timp ce Fast Startup se aplică strict la nivel de sistem de operare. Pe calculatoarele moderne cu SSD-uri, beneficii precum câteva secunde mai puțin de așteptare sunt imprecise, uneori neobservabile, comparativ cu avantajele și dezavantajele sale multiple.
### Riscuri și dileme pentru utilizatori
Deși pare să ofere un avantaj aparent indispensabil, Fast Startup poate fi o piedică serioasă în anumite scenarii. Multe actualizări majore ale Windows solicită o închidere completă a sistemului pentru a fi aplicate corect. Cu această funcție activată, sistemul poate întâmpina blocaje la instalarea update-urilor, bucle infinite de tipul “Preparing to configure Windows” sau, în cazuri mai grave, întârzieri semnificative în procesul de reboot.
Mai mult, această funcție poate provoca comportamente neobișnuite. Calculatorul nu se oprește complet, revine în mod neașteptat la ecranul de login sau pornește spontan din standby. Într-un mediu de lucru, aceste erori pot deveni frustrante și, uneori, greu de remediat fără cunoașterea cauzei. În cazul sistemelor dual-boot, problemele sunt și mai complicate: partiția Windows poate rămâne blocată, împiedicând accesul din alte sisteme de operare și, implicit, punând în pericol integritatea datelor.
Specialiștii în securitate atrag atenția asupra aspectului criptării discurilor sau a softurilor de encryptare: volumele criptate pot rămâne montate după repornire, ceea ce compromite nivelul de protecție al datelor. În astfel de scenarii, riscurile pentru confidențialitate devin mai mari decât beneficiile aparent rapide oferite de această funcție.
### Dezactivarea sigură și beneficii concrete pentru utilizatori
Pentru cei care se confruntă cu astfel de probleme, soluția este uneori simplă și totodată radicală: dezactivarea Fast Startup. Procesul este ușor de realizat în Windows 11 și Windows 10, fiind suficient să accesezi Panoul de control, secțiunea Power Options, apoi să selectezi setările avansate de alimentare. Acolo, trebuie să debifezi opțiunea “Turn on fast startup” și să salvezi modificările. La următoarea repornire, sistemul se va închide complet, asigurând o instalare mai sigură și mai stabilă a actualizărilor.
Deși câteva teste arată că această schimbare nu va încetini semnificativ timpul de pornire, beneficiile de stabilitate și de securitate sunt evidente. În plus, această alegere protejează mai bine mediile multi-boot și asigură integritatea datelor în cazul unor resetări sau actualizări neașteptate.
În prezent, mulți utilizatori și specialiști recomandă dezactivarea definitivă a acestei funcții, mai ales pe sistemele cu SSD-uri moderne, unde avantajele sunt minime, iar riscurile – reale și potențial costisitoare. În fața provocărilor actuale, această abordare devine tot mai populară, semnalând o schimbare în modul de percepție asupra sistemului de operare și a funcțiilor sale de bază, în direcția unor soluții mai sigure și mai fiabile.
