Conform Stiripesurse.ro: Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, susține că România are nevoie de un guvern politic, nu de unul tehnocrat, subliniind că specialiștii, deși pot avea soluții, nu dețin legitimitatea acordată de votul popular. În opinia sa, o astfel de situație, în contextul blocajului politic actual, necesită o rezolvare prin alegeri anticipate, o opțiune tehnic realizabilă în perioada imediat următoare.
Mandat politic versus expertiză tehnică
Într-o declarație acordată Digi 24, Funeriu a argumentat că, deși experții ar putea identifica ce este de făcut, le lipsește mandatul obținut în urma alegerilor pentru a implementa soluțiile. El a menționat că, în aritmetica parlamentară actuală, este dificil de găsit o cale, dar responsabilitatea revine tuturor actorilor politici.
Această perspectivă vine în contextul unei crize guvernamentale prelungite, în care niciun premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere necesar pentru formarea unui nou Executiv. Demiterea Guvernului Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR, a declanșat o perioadă de incertitudine politică.
Revenirea la urne ca soluție de legitimare
Fostul ministru propune alegerile anticipate ca o modalitate de a conferi legitimitate noului guvern, considerând că mulți români se simt „deposedați de vot” după evenimentele de la finalul anului 2024, referindu-se la anularea primului tur al scrutinului prezidențial. Alegerile anticipate sunt o soluție perfect constituțională, o „întoarcere la popor”, a subliniat Funeriu.
Blocajul parlamentar este accentuat de incompatibilitatea dintre partidele care au contribuit la demiterea guvernului anterior și cele care au format coaliția. AUR, în mod explicit, militează pentru alegeri anticipate, în timp ce PSD refuză să voteze un guvern în care nu este inclus.
O fereastră constituțională ce se deschide
Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului dacă acesta nu reușește să acorde votul de încredere unui guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Conform calculului, această perioadă se încheie în intervalul 13-23 august, oferind o fereastră constituțională pentru declanșarea anticipatelor.
Totuși, textul constituțional folosește verbul „poate”, indicând o posibilitate, nu o obligație. Decizia Curții Constituționale din 2020 califică dizolvarea Parlamentului drept o măsură excepțională, de ultimă instanță. De asemenea, Curtea a subliniat că nominalizarea unui premier trebuie să se facă cu convingerea că acesta poate coagula o majoritate, iar o propunere făcută intenționat pentru a eșua, în vederea dizolvării, ar putea genera un conflict juridic.
Președintele Klaus Iohannis a respins public scenariul alegerilor anticipate, bazându-se pe analize de sondaj care sugerează că un nou scrutin ar putea reproduce blocajul actual. El a menționat anterior că blocajul politic vizează componența guvernului, nu neapărat persoana premierului, și că nu exclude anticipatele, dar nu le dorește activ. Un termen important care planează asupra discuțiilor este finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până pe 31 august, iar modificările legislative recente pot influența negativ obținerea unor noi tranșe de finanțare europeană, conform avertismentelor premierului interimar Ilie Bolojan.
Sursa: Stiripesurse.ro
