Curtea de Apel București, a treia în topul național al chiriilor pentru sedii

Clădirea sediului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și alte instituții judiciare din capitală costă anual milioane de euro în chirii, dezvăluie analize recente, evidențiind lipsa unor strategii solide pentru reducerea cheltuielilor publice în domeniu.

România continuă să aloce sume considerabile pentru chirii în sectorul public, în special în sistemul judiciar. Hospitalitatea unor sedii de court și parchete costă, anual, zeci de milioane de euro, iar situația pare să se mențină în același registru nesustenabil. La nivel național, doar Curtea de Apel București a plasat instituțiilor din sistemul judiciar, printre cele mai mari ocupante de spații închiriate, fiind pe locul trei după valoarea chiriilor plătite pentru propriile sedii. Astfel, doar pentru două secții ale Tribunalului București și pentru arhivă, bugetul alocat a depășit un milion de euro, o sumă semnificativă pentru un sistem critic al justiției.

Investiții lipsă și înfruntarea risipelor financiare

Ministrul Justiției pare, încă, lipsit de un plan clar pentru reducerea acestor cheltuieli, dar și pentru restructurarea și modernizarea infrastructurii judiciare. În timp ce alte state europene încearcă să optimizeze costurile și să interiorizeze funcționarea sistemului, în România, bugetele pentru chirii reprezintă o reală sursă de risipă. În prezent, parchetele naționale cheltuiesc anual peste 2,7 milioane de euro pentru spațiile închiriate, iar suma continuă să crească de la an la an fără o viziune clară de investiții în infrastructură proprie, modernizată și eficientizată.

Unul dintre cele mai mari contracte de închiriere îl deține Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care plătește lunar 74.000 de euro pentru sediul de pe Lipscani. Clădirea administată de Geres Real Estate, companie controlată de persoane cu legături cu Ion Țiriac, se află în topul celor mai costisitoare spații închiriate, deși această sumă reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul public. În plus, DNA, în plan de relocare după terminarea construcției unui nou sediu realizat prin Compania Națională de Investiții, pare sperată într-un viitor mai economic, însă momentan rămâne dependentă de închirieri costisitoare, menținând costurile ridicate și în contextul unor dosare penale în desfășurare.

Sumele uriașe plătite pentru sediile instituțiilor publice sporește controversele legate de gestionarea resurselor

Cea mai mare sumă de bani care se consacră pe an pentru chirii o alocă Registrul Comerțului, care închiriază spații în București și în cadrul oficiilor județene, cheltuind aproximativ 3,3 milioane de euro anual. Oficii precum cel de pe Intrarea Sectorului 1, administrat de Estown Imobiliare SRL, plătesc lunar circa 92.000 de euro, iar aceste contracte se află în vigoare de peste un deceniu, fiind semnate în perioada austerității, însă fară o strategie durabilă de relocare sau de renovare proprie.

Lipsa unei planificări strategice în domeniul infrastructurii judiciară și a instituțiilor publice a atras critici dure din partea opiniei publice și a experților în administrație. În condițiile în care aceste cheltuieli uriașe nu sunt însoțite de măsuri concrete de eficientizare, întrebarea rămâne dacă sistemul judiciar, dar și celelalte instituții conexe, nu riscă să devină victime ale propriei risipă, în vremuri în care resursele statului sunt din ce în ce mai limitate.

În timp ce oficialii evită să ofere declarații clare despre aceste sume enorme, critica publică crește, cerând transparență și responsabilitate în gestionarea banilor publici. În plus, multiple anchete și analize independente confirmă că, pentru o justiție funcțională, sunt necesare investiții în infrastructură proprii, moderne, eficiente, și nu închirieri costisitoare care consumă o mare parte din bugetul alocat sistemului.

Se întrezărește, astfel, o nevoie urgentă de restructurare și de planificare strategică pentru o reformă reală în domeniul infrastructurii judiciare, fiindcă în lipsa unei astfel de viziuni, costurile ridicate vor continua să fie o problemă nerezolvată, iar banii publici riscă să fie irosiți fără menajamente.

Bogdan Dragomir

Autor

Lasa un comentariu