Conform Stiripesurse.ro: Curtea de Apel București a constatat că noile acuzații formulate de DIICOT împotriva fostului candidat prezidențial CĂLIN GEORGESCU, privind presupuse infracțiuni informatice, nu sunt susținute, în acest moment, de elemente suficiente pentru a justifica arestarea preventivă. Totuși, instanța a decis prelungirea arestului cu 30 de zile, considerând valabile temeiurile inițiale, inclusiv pregătirile pentru părăsirea României și obținerea azilului politic în Italia.
Motivarea deciziei, redactată de judecătorii ANDREI BULIGA și DRAGOȘ VALENTIN MIREA, relevă că procurorii DIICOT au invocat presupuse noi infracțiuni comise de GEORGESCU după punerea în mișcare a acțiunii penale. Acestea vizează instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive informatice, instigare la alterarea integrității datelor informatice și instigare la perturbarea funcționării sistemelor informatice, în urma verificării locuinței sale pentru identificarea unor dispozitive de supraveghere.
Acuzatiile informatice nu intrunesc standardul suspiciunii rezonabile
Judecătorii Curții de Apel au apreciat că probele prezentate pentru noile acuzații nu sunt suficiente pentru a justifica măsuri preventive. „Completul de drepturi și libertăți reține că, deși în dosarul cauzei există anum Răspuns:
Curtea de Apel București a decis prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive pentru CĂLIN GEORGESCU și IONEL RUȘEN, considerând că temeiurile inițiale ale măsurii rămân valabile. Instanța a constatat că noile acuzații formulate de DIICOT, referitoare la presupuse infracțiuni informatice comise în urma verificării locuinței lui GEORGESCU pentru identificarea unor dispozitive de supraveghere, nu sunt susținute, în acest moment, de suficiente elemente pentru a constitui o suspiciune rezonabilă care să justifice arestarea preventivă în baza acestora.
Cu toate acestea, decizia de menținere în arest preventiv se bazează pe riscul ca cei doi inculpați să se sustragă urmăririi penale. Judecătorii invocă discuții private între GEORGESCU și RUȘEN din care ar rezulta intenția lui GEORGESCU de a se stabili în Italia, inclusiv solicitări de identificare a unei proprietăți „securizate” și de obținere a azilului politic. Acest aspect este coroborat cu descoperirea, în timpul perchezițiilor, a unui presupus pașaport diplomatic emis pe numele lui GEORGESCU de către un Ordin de Malta, document pe care acesta din urmă nu l-a emis. Curtea consideră că explicația apărării, conform căreia GEORGESCU intenționa doar să achiziționeze o locuință în Italia, nu este suficientă pentru a înlătura suspiciunea unor pregătiri de sustragere.
Instanța a infirmat decizia Tribunalului București de înlocuire a arestării preventive cu controlul judiciar. Judecătorii Curții de Apel au subliniat că o perioadă de doar 28 de zile de la luarea măsurii preventive nu poate fi considerată suficientă pentru diminuarea stării de pericol pentru ordinea publică, așa cum apreciase prima instanță. De asemenea, au considerat că nici arestul la domiciliu, nici controlul judiciar nu sunt suficiente pentru a preveni riscul de sustragere sau de comitere a unor noi infracțiuni.
Acuzațiile inițiale vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prejudiciul estimat depășind 1,1 milioane de euro. CĂLIN GEORGESCU respinge acuzațiile și susține că dorește să își demonstreze nevinovăția. Hotărârea Curții de Apel București este definitivă.
Noile acuzații informatice nu îndeplinesc standardul suspiciunii rezonabile
Procurorii DIICOT au invocat că GEORGESCU ar fi comis noi infracțiuni după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa. Concret, anchetatorii au susținut că acesta ar fi solicitat unei persoane să efectueze verificări în locuința și autoturismele sale pentru a identifica eventuale dispozitive de supraveghere. În acest context, DIICOT a formulat acuzații de instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, instigare la tentativă de alterare a integrității datelor informatice și instigare la perturbarea funcționării sistemelor informatice.
Judecătorii Curții de Apel au apreciat, însă, că elementele prezentate nu sunt suficiente pentru a justifica o măsură preventivă în raport cu aceste noi acuzații. „Completul de drepturi și libertăți reține că, deși în dosarul cauzei există anumite elemente de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a infracțiunilor menționate, ele nu pot îmbrăca la acest moment noțiunea de suspiciune rezonabilă”, se arată în motivarea instanței. Această constatare este importantă, deoarece DIICOT invocase aceste noi infracțiuni pentru a demonstra continuarea pericolului reprezentat de GEORGESCU.
Presupusele pregătiri de plecare în Italia, motiv important pentru menținerea arestării
Un alt argument major invocat de Curtea de Apel este riscul ca GEORGESCU și RUȘEN să se sustragă urmăririi penale. Judecătorii fac referire la discuții private între cei doi inculpați, din care ar rezulta că GEORGESCU intenționa să se stabilească în Italia, împreună cu familia și persoanele apropiate. Potrivit motivării, GEORGESCU îi solicitase lui IONEL RUȘEN să identifice o proprietate în Italia, care să dispună inclusiv de o anexă „pentru servitori”, să fie „securizată” și să „intre sub incidența legii italiene”.
Documentul arată că, în luna mai 2025, GEORGESCU i-ar fi cerut lui RUȘEN să facă demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl sprijineau. Ar fi fost invocate legături cu un fost procuror italian, despre care RUȘEN ar fi susținut că îi este un prieten apropiat și că ar putea facilita procedura. Judecătorii au analizat aceste conversații împreună cu documentele descoperite la percheziții, inclusiv un presupus pașaport diplomatic emis pe numele lui GEORGESCU de un pretins Ordin de MALTA. Curtea de Apel consideră că explicația apărării, potrivit căreia GEORGESCU intenționa doar să achiziționeze o locuință în Italia, nu este suficientă pentru a înlătura suspiciunea unor pregătiri de sustragere.
De ce a fost infirmată decizia de eliberare pronunțată de Tribunalul București
Pe 26 octombrie, Tribunalul București dispusese înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar, apreciind că pericolul pentru ordinea publică se diminuase considerabil. Judecătorul de la Tribunal nu contestase existența suspiciunii rezonabile în privința acuzațiilor inițiale de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Acesta apreciase însă că faptele financiare imputate sunt vechi și că inculpații s-au aflat multă vreme în libertate.
Curtea de Apel a respins această evaluare, arătând că trecuseră numai 28 de zile de la dispunerea arestării preventive și doar câteva zile de la hotărârile prin care fuseseră respinse cererile inculpaților de înlocuire a măsurii. „Nu se poate considera că trecerea unei perioade de 28 de zile… pot duce judecătorul de drepturi și libertăți la concluzia că a fost înlăturată starea de pericol pentru ordinea publică”, au motivat judecătorii. Instanța a apreciat că nici arestul la domiciliu, nici controlul judiciar nu sunt suficiente pentru a preveni riscul de sustragere sau de comitere a unor noi infracțiuni.
Acuzațiile inițiale vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prin care omul de afaceri RĂZVAN-LIVIU LEU ar fi fost determinat să transfere aproximativ 1,1 milioane de euro pentru accesarea unor linii de credit din străinătate. Finanțarea promisă nu s-ar fi concretizat, iar banii ar fi ajuns într-un alt cont bancar. Curtea de Apel a apreciat că probele existente în dosar continuă să susțină suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor inițiale.
În ultimul cuvânt acordat în fața Curții de Apel, CĂLIN GEORGESCU a respins acuzațiile și a susținut că nu intenționează să se sustragă procedurilor judiciare, dorind să își demonstreze nevinovăția. Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus prelungirea arestării preventive a lui CĂLIN GEORGESCU și IONEL RUȘEN pentru perioada 29 octombrie – 27 noiembrie 2026. Hotărârea este definitivă.
Sursa: Stiripesurse.ro
