Conform Observator: Curtea Constituțională dezbate intens legea integrității, iar două articole cheie au stârnit controverse majore, punând sub semnul întrebării aplicarea retroactivă a sancțiunilor și extinderea declarațiilor de avere către partenerii de viață. Aceste prevederi sunt considerate critice pentru deblocarea fondurilor europene prin PNRR, termenul limită fiind 31 august.
Sancțiunile pentru incompatibilitate, în centrul disputei
Una dintre cele mai aprinse dezbateri vizează amendamentul „Fritz”, care impune pierderea mandatului pentru aleșii constatați în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, susținând că legile pot dispune doar pentru viitor, iar sancțiunile nu pot fi aplicate retroactiv unor fapte deja judecate. Se consideră că această prevedere vizează direct primarul Timișoarei, DOMINIC FRITZ, și alți aleși locali aflați în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor, o altă prevedere contestată
Cea de-a doua problemă majoră se referă la amendamentul „Grădinaru”, privind obligația depunerii declarațiilor de avere și interese de către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Legea nu definește clar aceste relații, lăsând persoanele vizate în incertitudine și expunându-le riscului de a fi sancționate. Președintele și opoziția consideră că publicarea averilor unor persoane private, fără funcții publice, reprezintă o ingerință nejustificată în viața privată, contrară standardelor europene. Această măsură este percepută ca având o „țintă” politică, vizând partenera președintelui, MIRABELA GRĂDINARU.
Legea integrității este un jalon esențial în PNRR, iar promulgarea sa până la finalul lunii august este crucială pentru accesarea fondurilor europene. Reprezentanții social-democrați acuză USR și PNL că prin sesizarea la Curtea Constituțională blochează primirea a 771 de milioane de euro, pentru a-și proteja propriii lideri. De cealaltă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi construită pe legi neconstituționale, menite să afecteze adversarii politici, iar o lege viciată ar pune în pericol, oricum, îndeplinirea jalonului PNRR.
Contextul actual este marcat de o decizie a Curții Constituționale din mai 2025, care a restrâns deja caracterul public al informațiilor din declarațiile de avere referitoare la membrii familiei. Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor riscă să contravină angajamentelor internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană. Ultima decizie a Curții Constituționale în acest caz este așteptată cu mare interes.
Sursa: Observator
