Conform Stiripesurse.ro: Curtea Constituțională arbitrează două dispute majore cu mize politice uriașe
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au pe ordinea de zi două subiecte fierbinți, capabile să influențeze semnificativ peisajul politic românesc. Un verdict este așteptat în conflictul dintre Guvernul condus de Ilie Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), legat de plata restanțelor salariale ale magistraților. Cel de-al doilea caz vizează un conflict instituțional sesizat de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, între Guvern și Parlament, pe tema Ordonanței SAFE.
CCR, chemată să tranșeze conflictul Guvernului cu ICCJ
Premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa provine din executarea unor hotărâri judecătorești ce obligă Guvernul la plata unor restanțe salariale pentru magistrați, apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv.
Bolojan a declarat că instanța supremă s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Potrivit premierului, atribuirea elaborării proiectului bugetului de stat, a rectificărilor bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară sunt prerogative exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ. El a subliniat că puterea judecătorească nu ar deține competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici.
Acest demers vine după ce ICCJ a acționat Guvernul în instanță pentru neplata acestor restanțe, câștigând în primă instanță la Curtea de Apel București. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Sumele invocate de ICCJ se ridică la aproximativ 4,8 miliarde lei, la care se adaugă alte aproximativ 3 miliarde lei pentru zona de Parchet. Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar crea prejudicii bugetului de stat.
CCR analizează conflictul Guvern-Parlament legat de Ordonanța SAFE
Un alt caz important pe agenda CCR vizează un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, sesizat de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Conflictul este generat de emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 privind Programul SAFE, după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură.
Grindeanu susține că Guvernul, în exercițiul unui mandat de administrare curentă a treburilor publice, și-ar fi depășit competențele, exercitând legiferare delegată. Mai mult, ordonanța ar fi reglementat soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, transformând Guvernul într-o autoritate legiuitoare concurentă Parlamentului.
Sesizarea subliniază că Guvernul ar fi extins substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei în care s-a dezbătut și votat moțiunea de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. Expunerea de motive a legii de aprobare ar recunoaște explicit că aceste completări au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură, Guvernul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului. Astfel, se apreciază că Guvernul ar fi intervenit într-un domeniu aflat în dezbatere parlamentară, anticipând și substituind rezultatul procesului legislativ.
Deciziile CCR în aceste două cazuri vor avea implicații importante asupra echilibrului constituțional dintre puterile statului și asupra gestionării finanțelor publice.
Sursa: Stiripesurse.ro
