Conform Stiripesurse.ro: Curtea Constituțională a României (CCR) se pregătește să își întrerupă vacanța pentru a judeca, în regim de urgență, sesizarea de neconstituționalitate formulată de parlamentarii USR și PNL împotriva noii Legi a integrității. Termenul limită asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru adoptarea acestei legislații este 31 august, iar o decizie rapidă a CCR ar permite Parlamentului să corecteze eventualele neconformități înainte de această dată.
Ședința de judecată a fost programată pentru 12 august. Sesizarea depusă de USR și PNL nu vizează procedura de adoptare a legii sau legea în ansamblul ei, ci se concentrează pe anumite prevederi introduse prin amendamentele PSD și AUR. Această abordare punctuală ar permite, în principiu, ca o eventuală admitere a obiecțiilor să nu oblige Parlamentul la reluarea integrală a procesului legislativ, ci doar la ajustarea articolelor declarate neconstituționale. Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de for decizional, pe 5 august, cu 105 voturi „pentru”.
Problemele de constituționalitate invocate
Principala critică adusă de parlamentarii USR și PNL vizează un amendament care prevede încetarea mandatului sau funcției, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de apariția noii legislații, dacă nu s-a împlinit perioada de interdicție de trei ani. USR și PNL susțin că această prevedere introduce o consecință juridică nouă și mai severă pentru fapte constatate sub un regim legislativ anterior, invocând articolul 15, alineatul 2 din Constituție, care stipulează că legea dispune numai pentru viitor. CCR va trebui să analizeze dacă este vorba despre o aplicare retroactivă a unei sancțiuni sau despre efectul imediat al legii noi asupra unei situații juridice în curs.
O altă prevedere contestată provine de la AUR și extinde obligația depunerii declarațiilor de avere asupra „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarul. Criticii invocă lipsa unor criterii obiective pentru identificarea acestor persoane, cum ar fi durata conviețuirii, existența unui domiciliu comun sau contribuția la cheltuielile gospodăriei. Această lipsă de claritate ar putea încălca principiile constituționale ale clarității, preciziei și predictibilității legii, putând, de asemenea, să intre în conflict cu dreptul la viața intimă, familială și privată, garantat de Constituție.
Miza financiară și importanța PNRR
Adoptarea Legii integrității este esențială pentru îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, care vizează consolidarea legislației în domeniul integrității. Componenta financiară asociată acestui jalon se ridică la aproximativ 770 de milioane de euro. Termenul inițial pentru finalizarea reformei era decembrie 2024, dar a fost amânat succesiv, noul termen fiind 31 august 2026 pentru intrarea în vigoare.
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a subliniat că sesizarea depusă se încadrează în termenul legal și că obiecțiile pot fi soluționate rapid. El a precizat că procedura de control al constituționalității înainte de promulgare permite judecarea fără citare, ceea ce poate duce la stabilirea unui termen scurt de judecată.
În cazul în care CCR va admite sesizarea doar parțial, Parlamentul va avea la dispoziție aproximativ două săptămâni pentru a modifica prevederile declarate neconstituționale și a adopta forma finală a legii, astfel încât să fie respectat termenul din PNRR.
Sursa: Stiripesurse.ro
