Conform Stiripesurse.ro: Curtea Constituțională a României (CCR) judecă miercuri două sesizări importante care ar putea influența direcția politicii de mediu și a luptei anticorupție din România, ambele cu implicații financiare semnificative prin prisma Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe ordinea de zi se află contestarea Legii biodiversității, inițiată de AUR, și sesizările privind noua Lege a integrității, atacată de USR, PNL și de Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan.
Miza fondurilor europene și a legislației de mediu
Legea biodiversității, care include Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, reprezintă un jalon esențial pentru accesarea a aproximativ 972 de milioane de euro din PNRR. Proiectul a fost adoptat în Parlament cu majorități clare, dar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a sesizat Curtea Constituțională imediat după finalizarea parcursului legislativ.
AUR a invocat, printre altele, o presupusă încălcare a delimitării atribuțiilor dintre Guvern și Parlament, criticând modul în care strategia a fost transferată de la nivel guvernamental la cel legislativ. În timpul dezbaterilor parlamentare, au existat tensiuni și acuzații între partide, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, avertizând că anumite amendamente introduse de PSD ar putea pune în pericol angajamentele față de Comisia Europeană și fondurile europene. USR a susținut că PSD, prin amendamentele sale, riscă să compromită jalonul de aproape un miliard de euro.
Decizia CCR este crucială, deoarece România are termen până la 31 august să aprobe legea pentru a respecta angajamentul din PNRR. Respingerea contestației de către Curte ar permite promulgarea legii, în timp ce o decizie de neconstituționalitate ar trimite actul normativ înapoi în Parlament pentru modificări.
Legea integrității, în centrul unei noi dezbateri
Cea de-a doua sesizare importantă vizează noua Lege a integrității, un alt jalon critic pentru PNRR, cu termen de promulgare tot până la 31 august. Actul normativ a fost contestat de 27 de senatori USR și PNL, precum și de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.
O prevedere stringent controversată, denumită „amendamentul Fritz”, vizează pierderea mandatului pentru aleșii care au fost declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese sub reglementările anterioare. Contestatarii invocă încălcarea Constituției, argumentând că legea nu ar trebui să aibă caracter retroactiv și să impună noi sancțiuni pentru fapte deja judecate. Această prevedere a fost interpretată ca având ca țintă directă primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare.
O altă secțiune contestată se referă la extinderea obligației de declarare a averilor și intereselor către partenerii de viață ai demnitarilor, cunoscută ca „amendamentul Grădinaru”. Criticii susțin că legea nu definește clar ce constituie o „relație asemănătoare acelora dintre soți”, forțând persoanele vizate să se auto-califice și încălcând dreptul la viață privată. Această măsură este considerată a viza partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Partidul Social Democrat acuză USR și PNL că prin sesizarea lor blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii. Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale, iar o astfel de lege ar periclita oricum jalonul PNRR.
În luna mai 2025, CCR a limitat deja publicitatea informațiilor despre familiile din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experți anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Decizia Curții Constituționale va fi luată miercuri, iar consecințele sale vor fi resimțite atât în sfera politicilor de mediu, cât și în eforturile de consolidare a statului de drept și a luptei împotriva corupției.
Sursa: Stiripesurse.ro
