Conform Stiripesurse.ro: Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională legea care impunea un procent minim de 40% sportivi români în echipele din sporturile colective. Judecătorii au considerat că măsura discriminează pe criteriu de cetățenie și încalcă libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană.
CCR: Cota de 40% contravine principiilor europene
În motivarea publicată, CCR subliniază importanța principiilor europene privind libera circulație a lucrătorilor și interzicerea discriminării pe criteriul cetățeniei. Curtea a arătat că normele de drept european, atunci când sunt clare și au relevanță constituțională, pot fi utilizate în controlul de constituționalitate. În acest caz, articolele 18 și 45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care privesc dreptul la muncă protejat de Constituție, au fost considerate relevante.
Curtea a extins interpretarea dreptului la muncă, incluzând dimensiuni legate de apartenența României la Uniunea Europeană. Astfel, în context european, motivelor de discriminare prevăzute de Constituție li se adaugă și cel referitor la „cetățenie ori naționalitate”, atunci când este vorba de cetățeni ai unui stat membru UE.
Sportivii profesioniști, considerați „lucrători” în sens european
Judecătorii constituționali au analizat dacă sportivii vizați de lege intră în categoria lucrătorilor protejați de legislația europeană. Bazându-se pe jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv cauza Bosman, CCR a afirmat că fotbaliștii profesioniști sunt considerați lucrători în sensul dreptului european, activitatea lor fiind o activitate economică.
Orice reglementare care limitează sau restricționează libera circulație a lucrătorilor în cadrul UE prin stabilirea unor cote de participare pentru cetățenii naționali la competițiile sportive se subsumează cadrului normativ referitor la libera circulație a lucrătorilor. Legea românească a fost criticată și pentru că folosea sintagma „sportivi de performanță români” fără a distinge între profesioniști și amatori, Comisia Europeană considerând principiul nediscriminării aplicabil și sportivilor amatori în contextul liberei circulații.
O formă de discriminare directă și obstacol în calea liberei circulații
CCR a constatat că legea introduce o formă de discriminare directă, deoarece criteriul utilizat de Parlament este chiar cetățenia. Aceasta aplică un tratament mai puțin favorabil sportivilor cetățeni ai altor state membre UE prin limitarea participării lor la competiții. Curtea a subliniat că participarea la meciuri este activitatea esențială a unui sportiv profesionist, iar o normă care limitează numărul de meciuri la care acesta poate participa restrânge, implicit, posibilitățile sale de angajare.
Argumentele inițiatorilor legii, precum refacerea „conexiunii identitare esențiale” sau promovarea talentelor românești, nu se încadrează în excepțiile prevăzute de legislația europeană pentru restrângerea liberei circulații, respectiv ordine publică, siguranță publică și sănătate publică. Aceste excepții trebuie interpretate restrictiv și să respecte principiul proporționalității.
CCR respinge argumentul politicilor publice
Curtea Constituțională a respins în mod explicit interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care într-o decizie anterioară admisese justificarea prin „motive de politică publică” a unei măsuri similare la nivel de ordin ministerial. CCR reiterează că Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene prevede în mod expres și limitativ doar cele trei excepții menționate, politica publică nefiind una dintre ele.
Prin urmare, obligativitatea unui procent minim de sportivi români este considerată un obstacol în exercițiul dreptului la liberă circulație al cetățenilor altor state membre UE. Legea a fost declarată neconstituțională deoarece încalcă articolele 148 alin. (2) și (4) din Constituție, referitoare la obligațiile României față de UE, prin raportare la normele europene privind nediscriminarea și libera circulație, precum și art. 41 alin. (1) din Constituție privind dreptul la muncă.
Amenda de un milion de lei, invalidată odată cu legea
CCR a constatat, de asemenea, că sancțiunea prevăzută de lege, amendă între 500.000 și un milion de lei, este într-o „strânsă legătură” cu obligația principală neconstituțională și nu poate fi disociată de aceasta. Prin urmare, întreaga lege, inclusiv prevederea privind amenda, a fost declarată neconstituțională.
Sursa: Stiripesurse.ro
