Conform Libertatea: Curmalul chinezesc, noua speranță agricolă în „Sahara Olteniei”
O cultură exotică, curmalul chinezesc, cunoscut și sub numele de jujube, se adaptează spectaculos la terenurile nisipoase din Dăbuleni, sudul României, atrăgând interesul crescând al fermierilor. Potrivit specialiștilor, o plantație matură poate ajunge la producții de până la 40 de tone pe hectar, iar în 2023 o astfel de cultură era estimată să genereze venituri de aproximativ 100.000 de euro.
Succesul adaptării la condițiile locale
Dăbuleniul, zonă renumită pentru culturile de pepeni galbeni pe soluri nisipoase, devine un pol de atracție pentru plante considerate până recent exotice. Alături de fistic, kiwi, kaki și rodii, curmalul chinezesc a demonstrat o rezistență notabilă. Anul 2026 a marcat o performanță deosebită pentru aceste culturi, cu o creștere a producției de aproximativ 30%, grație precipitațiilor mai abundente care au favorizat dezvoltarea plantelor și tolerarea temperaturilor ridicate. Directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, Ștefan Nanu, a subliniat că umiditatea atmosferică sporită s-a apropiat de nivelul optim pentru aceste specii.
Inginerul Irina Țițirică de la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni a confirmat interesul concret al agricultorilor pentru curmalul chinezesc, menționând că aceasta a fost prima specie promovată activ de către stațiune.
Potențial economic remarcabil
Potențialul economic al culturii de curmal chinezesc a fost evidențiat încă din anii precedenți. În 2023, o plantație experimentală de un hectar era prognozată să producă circa 10 tone, cu posibilitatea ca, odată ajunși pomii la maturitate, recolta să se quadrupleze, ajungând la 40 de tone. Valoarea estimată a unei asemenea plantații se situa la aproximativ 100.000 de euro, iar rezultatele experimentului au încurajat cercetătorii să analizeze extinderea suprafeței cultivate. Un singur pom poate rodi între 10 și 30 de kilograme de fructe, în funcție de soi, producția medie pe hectar fiind estimată la circa 20 de tone.
De la experiment la comercializare
Cultura a avansat rapid către etapa comercială. În septembrie 2026, fructele erau recoltate și disponibile direct consumatorilor, Stațiunea de Cercetare Dăbuleni comercializând kilogramul de curmale chinezești cu 40 de lei, TVA inclus. Acest preț indică depășirea fazei de simplă curiozitate agricolă, însă veniturile reale ale unei plantații sunt determinate de producția obținută, calitatea fructelor, costurile de exploatare și prețul de vânzare.
Unul dintre avantajele semnificative ale curmalului chinezesc este perioada de înflorire, care începe în iunie, ferindu-l astfel de înghețurile târzii de primăvară ce pot afecta alte culturi pomicole. Soiurile testate la Dăbuleni s-au adaptat excelent solului nisipos și condițiilor climatice din sudul României, în urma unor experimente ample de aclimatizare a diverselor varietăți.
Interesul fermierilor a crescut pe măsură ce rezultatele concrete au devenit vizibile, iar în 2026 mai mulți agricultori și-au manifestat dorința de a introduce această specie în propriile exploatații.
Și fisticul prosperă la Dăbuleni
Curmalul chinezesc nu este singura cultură exotică ce dă rezultate remarcabile în livezile experimentale de la Dăbuleni. În același an, pomii de fistic au înregistrat o recoltă bună, un pom de șapte ani producând în jur de 10 kilograme de fistic, conform datelor specialiștilor. Alături de acestea, la Dăbuleni se cultivă cu succes și kiwi, kaki și rodii, anul 2026 oferind condiții favorabile întregului ansamblu de culturi exotice.
Inginerul Alina Paraschiv de la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni a precizat că plantele au beneficiat de o aprovizionare mai bună cu apă din surse naturale, iar irigațiile suplimentare, alături de tolerarea mai ușoară a stresului termic și a insolației, au contribuit la succesul culturilor. Aceste rezultate consolidă convingerea specialiștilor că anumite specii exotice pot deveni culturi agricole importante în sudul României, curmalul chinezesc fiind unul dintre cele mai promițătoare exemple.
Sursa: Libertatea
