CSM: Modificările pensiilor magistraților pot duce la un colaps al justiției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat vehement după decizia Curții Constituționale a României, care a declarat constituționale modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților. Într-un comunicat de presă emis pe 18 februarie, CSM a avertizat că noul cadru legislativ „va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”.
CSM a subliniat că modificările aprobate pot genera nu doar o plecare masivă a magistraților din sistem, ci și transformarea profesiei într-una tot mai puțin atractivă pentru tinerii juriști. „Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu riscă să afecteze în mod semnificativ capacitatea de rezolvare a dosarelor”, au declarat reprezentanții CSM.
Un sistem supraaglomerat și lipsit de magistrați
Semnalul de alarmă tras de CSM vine în contextul în care România se confruntă deja cu un deficit de magistrați. Conform cifrelor furnizate de CSM, judecătorii au de patru ori mai multe dosare înregistrate decât media europeană, iar recrutarea de personal în sistem devine tot mai complicată. CSM acuză autoritățile politice de neglijență în ceea ce privește aceste probleme structurale, care afectează direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
„O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”, se arată în comunicatul CSM.
Reacția autorităților
În contrast cu poziția CSM, președintele Nicușor Dan a declarat că decizia CCR reprezintă „un gest de echitate așteptat de societate”. Premierul Ilie Bolojan a susținut că se vor face demersuri pentru recuperarea banilor din PNRR, subliniind astfel sprijinul guvernamental pentru reconfigurarea sistemului de pensii.
„Decizia Curții Constituționale este un pas avantajos, dar pentru a evita un colaps al justiției, este esențial să abordăm problemele fundamentale ale sistemului”, a declarat Bolojan.
CSM, pe de altă parte, insistă că modificările impun „reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților”. Aceasta sugerează că noile măsuri ar putea amplifica tensiunile între diferitele instituții ale statului, lăsând deschisă posibilitatea ca Justiția să fie supusă și mai multor presiuni externe.
Implicarea europeană: un aspect esențial
CSM a exprimat, de asemenea, regretul că nu s-a solicitat o opinie din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanțiilor de independență a justiției. „Această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situații individuale cu care instanțele judecătorești vor fi învestite”, au precizat oficialii CSM, lăsând la latitudinea instanțelor să ceară intervenția europeană.
Această situație ridică întrebări importante privind viitorul justiției în România, mai ales în contextul unui deficit cronic de resurse umane și a unei încărcări exorbitante de dosare. De pe margine, juriști și experți în drept avertizează că scăderea atractivității profesiei de magistrat va afecta nu doar eficiența, ci și credibilitatea sistemului juridic românesc.
Pe măsură ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut dacă voința politică va putea răspunde provocărilor actuale ale Justiției sau dacă România va cădea într-o capcană a ineficienței și a crizei de resurse.
