Criza energetică continuă în spitalele din București: temperaturi scăzute și intervenții amânate pentru pacienți în stare critică
Situație de urgență în sistemul sanitar al Capitalei, unde problemele legate de furnizarea căldurii și a apei calde au atras în ultimele zile atenția autorităților și a publicului. La începutul anului 2023, mai multe spitale din București se confruntă cu dificultăți grave de încălzire, unele zone având temperaturi extrem de scăzute, care pun în pericol sănătatea atât a pacienților, cât și a personalului medical. Astfel, o serie de intervenții medicale nestructurale au fost amânate, în timp ce echipe tehnice fac eforturi pentru a preveni o criză mai gravă.
Problema căldurii în unitățile medicale: impactul asupra pacienților și personalului
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat problemele de încălzire din mai multe spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății, printre care se numără și Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu. La acest centru, temperaturile în unele saloane au coborât până la 16 grade Celsius, o condiție inadmisibilă pentru un mediu spitalicesc, mai ales în zonele unde pacientul necesită un confort termic optim pentru recuperare. În aceste condiții, toate intervențiile chirurgicale care nu sunt urgente au fost temporizate, iar internările au fost restricționate pentru cazurile extreme, pentru a limita expunerea pacienților la pericol.
„Gândiți-vă că la CC Iliescu sunt saloane, zone, unde temperaturile ajung la 16 grade ori nu este o temperatură optimă pentru pacienți sau pentru personalul medical”, a explicat Rogobete. Această situație, inevitabilă în condițiile actuale, adaugă un stres suplimentar personalului medical, în timp ce pacienții vulnerabili sunt expuși riscurilor generate de temperaturi scăzute, precum hipotermia sau agravarea stării de sănătate.
Eforturi de remediere și măsuri de urgență în contextul crizei energetice
Pentru a face față acestor probleme, echipe tehnice de la distribuitorul de energie electrică verifică permanent starea sistemelor de încălzire în unitățile medicale, monitorizând consumul instalațiilor pentru a evita suprasarcina și riscul de avarii. De asemenea, Ministerul Sănătății și Ministerul Energiei au implementat un program strict de vizitare a spitalelor, echipele tehnice mergând de două ori pe zi pentru a supervisa situația și a interveni prompt în cazul defecțiunilor.
„Este delicat, este dificil pentru că discutăm despre pacienți critici, pacienți cu diverse patologii pentru care temperatura este esențială în recuperare”, a subliniat Rogobete. În plus, pentru a combate efectele lipsei de căldură, autoritățile au început utilizarea instalațiilor electrice portabile, calorifere și alte mijloace auxiliare, deși acestea nu reprezintă o soluție de durată.
Situația la Institutul CC Iliescu și perspectiva unei independențe energetice
Situația cea mai critică se înregistrază în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, unde temperaturile în anumite zone au coborât până la 16 grade. În aceste condiții, intervențiile chirurgicale nestructurale au fost amânate pentru cazuri care nu pun viața în pericol, pentru a evita exacerbarea problemelor medicale ale pacienților.
„Se fac internări doar că sunt temporizate cele care pot fi amânate și nu pun în pericol viața pacientului”, a declarat Rogobete. Acesta a menționat că astfel de situații nu sunt o noutate, însă necesitatea de a găsi soluții pe termen lung devine stringentă. În acest sens, autoritățile au discutat despre investiții în centrale de încălzire proprii pentru spitale, în special cele de urgență și strategice, pentru a evita dependența de rețeaua de distribuție energetică, vulnerabilă în timpul crizelor.
„Pentru spitalele mari să investim pentru a avea centrală proprie, de ce nu. În urma crizei pe care am avut-o cu apa, de exemplu, în Prahova, am ajuns la concluzia că pentru aceste spitale strategice trebuie să avem un bazin de apă potabil care să asigure funcționarea cel puțin 24/48 de ore”, a precizat Rogobete. Deși aceste măsuri sunt încă în discuție, impunerea unor soluții punctuale devine absolut necesară pentru a evita asemenea situații în viitor, nu doar în București, ci în toate zonele vulnerabile ale țării.
Criza energetică, exacerbată de condițiile meteorologice severe și probleme de infrastructură, testează de acum eforturile sistemului sanitar românesc în asigurarea unor condiții de tratament sigure pentru pacienți. Autoritățile anunță că vor continua monitorizarea strictă și că caută soluții pe termen lung pentru a proteja spitalele de aceste vulnerabilități, dar răbdarea și solidaritatea rămân, pe termen scurt, cele mai importante arme pentru a trece peste această perioadă dificilă.
