Criza decizională a Uniunii Europene, accentuată de războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice, scoate la iveală profunde diviziuni interne, punând sub semnul întrebării capacitatea blocului comunitar de a acționa unitar. Nouă diplomați, oficiali, parlamentari și experți europeni au tras un semnal de alarmă cu privire la această paralizie sistemică, care riscă să marginalizeze UE pe scena internațională. Incapacitatea de a lua decizii rapide și eficiente, cum ar fi deblocarea unui împrumut major pentru Kiev sau impunerea de sancțiuni, demonstrează o problemă majoră.
Ungaria și dreptul de veto: un obstacol major
Frustrarea generated de impasul creat este tot mai evidentă. Un grup de state membre, conduse de Germania și Suedia, face presiuni pentru limitarea sau eliminarea dreptului de veto național, care permite unei singure capitale să blocheze acțiuni importante. Ungaria, de exemplu, a folosit în mod repetat acest instrument pentru a bloca decizii cruciale, inclusiv acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Această situație a sporit îngrijorările cu privire la modul în care rezultatele politicii externe a UE sunt influențate de politicile interne ale statelor membre. Un deputat european subliniază că apar constant noi probleme care evidențiază această tendință. Pe de altă parte, alte state membre, precum Franța și Belgia, apără cu fermitate dreptul de veto, considerându-l esențial pentru protejarea intereselor naționale.
Conflicte interne și propuneri de reformă
Tensiunile instituționale au amplificat sentimentul de derivă. Disputele dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, privind conducerea politicii externe, reflectă o problemă mai profundă. Un înalt oficial european subliniază că principală problemă este unanimitatea.
În culise, discuțiile sunt deja în curs. Statele membre importante explorează posibile soluții, printre care acordarea unei importanțe mai mari politicii externe în cadrul reuniunilor ambasadorilor și reformarea Serviciului European de Acțiune Externă pentru a îmbunătăți procesul decizional. Partidul Popular European a prezentat propuneri, solicitând înlocuirea șefului politicii externe a UE cu un „ministru de externe al UE” și înființarea unui Consiliu de Securitate.
Un eșec generalizat
Unii experți au pledat pentru schimbări structurale, inclusiv reintegrarea Serviciului European de Acțiune Externă în Comisie și crearea unui Consiliu de Securitate European. Există opinii conform cărora problema principală rămâne unanimitatea, indiferent de reformele instituționale. Parlamentarul european Nacho Sanchez Amor avertizează împotriva modificării tratatului.
Un alt diplomat a menționat un episod revelator, din 2022, cu ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, în Consiliul Energiei al UE. Ministrul de externe ungar, a fost nevoit să accepte votul cu majoritate calificată, iar ”în septembrie, a devenit brusc «domnul ministru simpatic și amabil».”
Sursa: Mediafax
