Conform Stiripesurse.ro: Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și unul dintre principalii arhitecți ai Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), îl acuză pe actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, că ar fi blocat intenționat proiectul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Ghinea susține că aproximativ doi ani din procedurile de avizare ar fi fost pierduți din cauza opoziției lui Nicușor Dan, acuzații respinse de acesta din urmă cu explicații legate de nerespectarea regulilor urbanistice și probleme de proprietate.
Ghinea acuză blocajul intenționat al proiectului
Declarațiile lui Cristian Ghinea au fost făcute în podcastul „Autorul PNRR: Confesiunea finală”. Fostul ministru a subliniat importanța memoriei istorice, afirmând că reziliența unei societăți nu se construiește doar pe infrastructură, ci și pe recunoașterea trecutului. El a menționat proiecte dedicate memoriei victimelor regimurilor totalitare, precum memorialele anticomuniste de la Sighet, Râmnicu Sărat sau Fortul 13 Jilava, estimând că doar șase din cele zece proiecte inițiale ar mai avea șanse să fie finalizate.
Cu precădere, Ghinea s-a concentrat pe cazul Muzeului Holocaustului din București, situat pe Calea Victoriei nr. 218. Fostul ministru a afirmat explicit că proiectul „a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan, când era primarul Capitalei”. Problemele ar fi vizat obținerea avizelor urbanistice necesare pentru transformarea clădirii. Potrivit lui Ghinea, proiectul, rezultat în urma unui concurs internațional, prevedea păstrarea exteriorului clădirii, dar modificări substanțiale la interior pentru a găzdui funcțiunea de muzeu.
Ghinea relatează că Nicușor Dan și arhitectul-șef al Capitalei ar fi insistat pe păstrarea scărilor interioare, considerând-o un element de monument. Această dispută administrativă, în viziunea lui Ghinea, ar fi întârziat proiectul cu aproximativ doi ani. Unii dintre cei implicați în proiect, a mai adăugat fostul ministru, ar fi considerat că Nicușor Dan ar avea atitudini antisemite. Ghinea a menționat și o posibilă intervenție a lui Cătălin Drulă, pe atunci președinte al USR, care ar fi încercat să-l convingă pe Nicușor Dan să acorde avizele pentru a nu se pierde fonduri europene.
Nicușor Dan respinge acuzațiile și prezintă alte motive
La rândul său, Nicușor Dan a prezentat o altă perspectivă asupra situației în luna iulie a anului trecut. El a explicat că Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a organizat o achiziție publică pentru restaurarea și transformarea clădirii. Însă, proiectul depus la Primărie în 2022 ar fi propus demolarea clădirii și construirea uneia noi, încălcând astfel regulamentul zonei protejate și valoarea arhitecturală a imobilului.
Primarul Capitalei a menționat că în 2023 s-a ajuns la o soluție de compromis, care prevedea conservarea unor elemente arhitecturale. Cu toate acestea, proiectanții ar fi revenit cu documentații care solicitau demolări suplimentare, motiv pentru care Primăria nu ar fi putut emite autorizația de construire.
Pe lângă aspectele urbanistice, Nicușor Dan a invocat și o problemă de proprietate asupra imobilului. El a precizat că anumite părți ale clădirii aparțineau altor entități, precum Transelectrica. Fără acordul acestor proprietari, Primăria nu putea emite legal autorizația de construire, iar această problemă de regim de proprietate, aparent simplă, nu fusese rezolvată de Guvernul României până la plecarea sa din funcție.
Investiția pentru Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, în valoare estimată de peste 268 de milioane de lei, urma să fie finanțată prin PNRR, buget de stat și alte surse. Termenul limită european pentru finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR este 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la sfârșitul lunii septembrie.
Sursa: Stiripesurse.ro
