ULTIMA ORĂ
Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău Premierul Nicușor Dan a participat joi seară la o întâlnire trilatelară importantă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Întâlnire la Chișinău: Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski discută securitatea regională și proiecte comune Președintele României, Nicușor Dan, s-a aflat joi la Chișinău, unde a purtat discuții cu omologul său moldovean, Maia Sandu, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Solidaritate trilaterală pentru stabilitate regională Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat importanța relației bilaterale și trilaterale cu Republica Moldova și Ucraina, accentuând legăturile istorice, culturale și lingvistice ce unesc România și Republica Moldova Întâlnire tripartită la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni astăzi, la Chișinău, cu omologul său din Republica Moldova, MAIA SANDU, și cu Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski UDMR, poziție fermă privind formarea noului Guvern: Colaborarea cu AUR, exclusă Tanczos Barna, vicepremier interimar al României, a declarat că țara are nevoie de un Guvern cu puteri depline, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este dispusă să participe la formarea unui nou Executiv, însă exclude categoric orice colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Zelenski LA CHIȘINĂU PENTRU ANIVERSAREA INDEPENDENȚEI MOLDOVEI Președintele Ucrainei, VOLODIMIR Zelenski, a ajuns joi la Chișinău
AcasăPolitică internă › Cozonacul, odinioară simbol al sărbătorilor pascale tradiționale, își pierde din teren în fața unei oferte culinare diversificate și atrăgătoare
Politică internă

Cozonacul, odinioară simbol al sărbătorilor pascale tradiționale, își pierde din teren în fața unei oferte culinare diversificate și atrăgătoare

Cozonacul, odinioară simbol al sărbătorilor pascale tradiționale, își pierde din teren în fața unei oferte culinare diversificate și atrăgătoare. Piața este inundată de sute de sortimente, inclusiv celebrul panettone italian, care capătă o popularitate crescută. Datele din industrie indică o schimbare în preferințele consumatorilor, cu implicații semnificative asupra prețurilor și a obiceiurilor de consum.

Cozonacul clasic copt de mame și bunici nu mai este nelipsit pe masa de Paște, ci în locul lui românii cumpără în ultimii ani sortimente de o varietatea uneori copleșitoare. La o simplă căutare pe platformele marilor retaileri, sunt peste 200 de produse care apar ca rezultat al unei căutări după cuvântul „cozonac”.

Produsele variază în funcție de rețetă, umplutură, formă, iar printre ele se distinge și cozonacul pannetone, de origine Italiană, care și-a câștigat notorietatea în ultimii ani mai ales în pachetele cadou trimise de companii.

În ultimii ani, acest sortiment a început să fie fabricat inclusiv de producători autohtoni.

Potrivit retailerilor, principala diferență dintre cozonac și panettone constau în textură: în timp ce cozonacul românesc este dens, cu aluat bine dospit și umplutură generoasă și copt în tăvi dreptunghiulare, „fratele” italian este mult mai aerat, pufos, cu o formă de cupolă înaltă, iar umplutura este, în mod tradițional,  din fructe confiate și stafide.

Datelor din industrie obținute de Mediafax arată că panettone a ajuns să dețină o cotă de aproximativ 6% din totalul vânzărilor din categoria cozonac și în acest an nu s-a simțit o creștere față de volumele vândute în trecut.

Mai scump ca niciodată

Cel mai scump produs din această categorie disponibile pe una dintre principale platformele online era, joi seara, Panettone Loison cu cremă Zabaione, la prețul de 228 de lei, pentru un kilogram.

Prețul cozonacilor din cofetării a crescut vizibil în 2026, chiar dacă materiile prime folosite în prepararea lor au înregistrat scăderi.

Analizele arată că, deși cacao, zahărul, untul, grâul sau ouăle sunt mai accesibile decât în anii anteriori, acest lucru nu se reflectă direct în prețul produselor finite. Cererea mare din perioada Paștelui și costurile indirecte mențin prețurile ridicate în cofetării.

Evoluția prețurilor din ultimii ani arată clar trendul ascendent de la an la an. În prezent, în cofetăriile din București, prețurile variază semnificativ în funcție de rețetă și gramaj.

În medie, pentru un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram, românii plătesc în 2026 între 120 și 140 de lei. Variantele mai sofisticate, cu glazuri, umpluturi speciale sau însiropate, pot depăși ușor pragul de 200 de lei, arată o analiză Mediafax.

Pe lângă creșterea prețurilor, apare tot mai des și fenomenul de shrinkflation. Unele brutării și magazine vând cozonaci cu gramaje mai mici, de 300 sau 400 de grame, la prețuri apropiate de cele practicate pentru produse de un kilogram în alte cofetării.

Panettone: invazia importului pe masa de Paște

Cozonacul italian, panettone, a cucerit o parte din piața românească, mai ales în contextul cadourilor corporatiste. Deși cota sa de piață este estimată la aproximativ 6% din vânzările totale de cozonac, popularitatea sa este în creștere. Panettone se distinge prin textura sa aerată, forma specifică de cupolă și umplutura tradițională de fructe confiate și stafide, contrastând cu cozonacul românesc dens și cu umplutură bogată. Producătorii autohtoni au început să ofere și ei acest produs.

Creșterea prețurilor: o realitate pentru consumatori

În ciuda scăderii prețurilor la unele materii prime, cozonacii sunt mai scumpi ca niciodată în 2026. Un panettone poate costa peste 200 de lei, iar cozonacii clasici, în cofetării, variază între 120 și 140 de lei pentru un kilogram. Cererea mare din perioada sărbătorilor și costurile indirecte, cum ar fi chiria pentru spații și salariile angajaților, mențin prețurile ridicate.

Shrinkflation și adaptarea pieței

Un fenomen remarcat în ultima vreme este shrinkflation, adică reducerea gramajului produselor, fără o scădere proporțională a prețului. Brutăriile și magazinele oferă cozonaci cu gramaje mai mici, de 300 sau 400 de grame, la prețuri comparabile cu cele ale produselor de un kilogram din alte locații. Această strategie vizează menținerea profitabilității în condițiile unor costuri în creștere. Joi seara, cel mai scump cozonac disponibil online era un panettone, cu un preț de 228 de lei pentru un kilogram.

Sursa: Mediafax