Anul 2025 aduce o schimbare remarcabilă în peisajul mediatic din România, marcând o revenire subtilă și reflexivă către mediile tradiționale, în contextul unei perioade tumultoase de supraexpunere informațională și activitate online intensă. După mai bine de un deceniu în care digitalizarea a dominat discursul public, românii încearcă acum să găsească echilibrul între consumul de conținut și nevoia de încredere și siguranță în informație, punând un accent reînnoit pe sursele clasice de știri și divertisment.
Reconfigurarea încrederei în media tradițională
Tendința cea mai vizibilă este o schimbare de paradigmă în preferințele consumatorilor. După perioade în care televiziunea, radioul și presa tipărită au fost marginalizate de oferta digitală, încrederea în aceste mijloace reînvie, chiar dacă nu mai dețin monopolul asupra fluxului informativ. Se observă o relație mai matură cu sursele de informare, unde credibilitatea devine tot mai importantă, însă comoditatea și accesibilitatea digitală nu sunt abandonate complet. În același timp, se remarcă o scădere semnificativă a comportamentului de tip „second screen”, adică a multitasking-ului online în timpul vizionării televizorului. În practică, televiziunea revine în poziția de canal principal, nu doar ca fundal, ci ca punct central de informare și divertisment. În funcție de vârsta și preferințele utilizatorilor, televiziunea clasică și radioul rămân preferate de segmentul de peste 35 de ani, în timp ce tinerii din grupele 18-44 de ani sunt tot mai atrași de platformele de streaming, podcasturi și conținut video pe YouTube.
Plafonarea și reevaluarea activităților digitale
În același timp, studiile evidențiază o scădere generalizată a activităților online, în special în domeniul social media. Utilizarea rețelelor sociale, ascultarea muzicii și citirea știrilor pe platforme digitale au înregistrat diminuări importante comparativ cu anii anteriori. În locul lor, căutarea de informații non-știri și plățile digitale continuă să fie principalele motive pentru care românii navighează pe internet. Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternative esențiale la media tradițională, Facebook menținându-se ca principala platformă, dar cu audiențe în scădere, în timp ce TikTok și Instagram înregistrează cel mai marcant declin. Oamenii devin tot mai sceptici față de conținutul generat automat: aproape jumătate dintre utilizatori consideră că imaginile create de inteligența artificială pot induce în eroare, iar un sfert cred că acestea sunt false în mod deliberat. În schimb, motivul principal pentru a rămâne conectați pe social media devine dorința de a păstra legătura cu prietenii, reflectând o tendință de maturizare în comportamentul online.
Influencerii și metaversul, în suspensie
Relația cu influencerii pare să se adapteze noilor realități. Deși peste jumătate dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunea devine mai limitată, focusată pe vizionare și aprecieri, în timp ce implicarea activă, precum comentariile sau achizițiile, scad considerabil. Campaniile de marketing bazate pe influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din domeniile muzică, gastronomie, turism, beauty și fashion, precum și a inițiativelor sociale sau pentru sustenabilitate. În plus, în social commerce, deși funcțiile de tip tag și linkurile rapide sunt apreciate, comportamentele de cumpărături directe, precum click-to-buy, suferă o scădere semnificativă.
În același timp, conceptul de metavers a ajuns deja în conștiința publicului, două treimi dintre utilizatori fiind familiarizați cu el, iar mai mult de jumătate având interes pentru experiențe virtuale. Cu toate acestea, interesul efectiv pentru aceste experiențe rămâne moderat, fiind mai pregnant în cazul magazinelor virtuale. Comunitățile virtuale pentru socializare sau shopping, precum și concertele online, fascinează în mod aparent mai mult decât participarea activă.
Inteligența artificială, un instrument, nu o zeitate
Utilizarea AI câștigă teren, aproape 56% dintre români declarând că folosesc deja astfel de tehnologii. Cel mai frecvent, oamenii utilizează chatbots, generează imagini, analizează documente și creează conținut video. Se observă o maturizare a relației cu AI, utilizatorii fiind tot mai pragmatici și mai sceptici, aproape jumătate exprimând teama că imaginile generate artificial pot induce în eroare, iar o treime percepându-le ca false. Astfel, AI devine un instrument util, dar lipsit de încredere oarbă, reflectând o evoluție în mentalitatea digitală.
Un nou echilibru pentru consumul media în 2025
În final, datele indică o realineare a comportamentelor mediatice în 2025, caracterizată de reechilibrare, selectivitate și o maturizare a modului în care românii interacționează cu mediile și tehnologia. Publicul urban nu renunță la digital, dar îl folosește în mod mai critic și mai controlat, pentru a găsi mai mult sens în conținut, mai multă siguranță și încredere în informație. După ani în care volumul de conținut s-a amplificat la nivel global, acum pare că românii caută mai mult valoare și autenticitate, o schimbare profundă în mentalitatea de consum, cu privire la eficiența și responsabilitatea în mediatizare.
