Bucureștiul ratează oficial șansa de a găzdui Forumul Orașelor 2027, după ce Consiliul General al Municipiului București a respins din nou proiectul de hotărâre menit să permită depunerea candidaturii capitalei pentru acest eveniment de anvergură europeană. În contextul în care, în trecut, autoritățile au avut mai multe încercări de a obține această oportunitate, decizia finală reflectă, din nou, dificultățile administrative și politice din Capitală în privința acceptării unui eveniment de asemenea anvergură europeană.
Ratarea ultimei șanse pentru candidatură
Deși primarul general Ciprian Ciucu și echipa sa au depus eforturi pentru a obține sprijinul consilierilor în vederea depunerii candidaturii pentru găzduirea Forumului, ședința din 16 februarie nu a adus rezultatele dorite. Inițiativa prevedea ca Primarul să fie împuternicit să depună oficial dosarul, dar ședința a fost convocată pe ultima clipă, cu resurse politice insuficiente pentru a asigura cvorumul necesar. Astfel, proiectul nu a fost nici măcar discutat, prim-viceprimarul Georgiana Zamfir explicând: „Având în vedere că nu avem cvorumul de ședință, nu putem vota nici ordinea de zi și nici lua în discuție proiectul.”
Consilierii, fie din motive politice, fie din neîncredere, au decis efectiv să lase deoparte această oportunitate. În lipsa votului, Primarul Ciucu va trebui să caute alte soluții și să își asigure fondurile necesare pentru participarea Bucureștiului în condiții alternative, dacă se va mai negocia posibilitatea de a găzdui evenimentul.
Contextul și importanța evenimentului european
Forumul Orașelor, organizat de Comisia Europeană o dată la nouă ani, reprezintă un pilon esențial pentru dezbaterile despre dezvoltarea urbană și politicile de coeziune ale Uniunii Europene. La eveniment participă autorități, specialiști și lideri urbani din diverse state, pentru a discuta strategii, proiecte și inițiative care vizează dezvoltarea durabilă a mediului urban european. În raportul de specialitate atașat proiectului de hotărâre se menționa că evenimentul va fi găzduit de către Regiunea Hauts-de-France, sub o coordonare internațională strictă, iar participarea Bucureștiului ar fi fost ocazia de a evidenția evoluțiile și planurile orașului în domeniu.
Pentru ca Bucureștiul să devină orașul gazdă, în plan trebuia să se aloce fonduri, o contribuție pe care, conform regulamentului, orașul trebuie să o susțină pentru a putea beneficia de sprijinul financiar european, parte din efortul de a susține vizibilitatea și influența urbană a capitalei României la nivel european.
Timp limită și obstacole administrative
Anunțată în ianuarie, candidatura Bucureștiului nu mai are dacă nu a fost depusă până pe 17 februarie, data limită stabilită de Comisia Europeană pentru depunerea ofertelor. În mod ironic, deși termenul era aproape, lipsa unei decizii politice a făcut ca participarea românească să devină imposibilă, iar lista scurtă a orașelor candidate va fi definitivizată în aprilie, fără ca Bucureștiul să fie în competiție.
Războiul administrativ și politic a fost accentuat și de opoziția unor consilieri, care au considerat inițiativa drept o oportunitate ratată sau chiar o problemă de imagine. Viceprimarul Adrian Vigheciu s-a pronunțat critic, afirmând: „Mie mi-ar fi rușine să participăm la acest forum, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici.”
Chiar dacă primarul Ciprian Ciucu și-a exprimat dorința de a valorifica pentru comunitate această șansă, realitatea administrativă și lipsa unui consens în cadrul consiliului general au făcut ca Bucureștiul să piardă, în mod oficial, ocazia de a se pregăti pentru ediția din 2027 a Forumului. În acest moment, perspectivele noului proiect și posibilitatea de a participa în edițiile viitoare rămân incertă, dar administrația locală trebuie să-și reconsideri modul de abordare pentru a nu rata alte oportunități europene în viitor.
