Conform Libertatea: Conducerea TVR și Radio România, sub semnul neconstituționalității
Deciziile Curții Constituționale a României (CCR) nr. 394 și 395 din 29 aprilie 2026, referitoare la Consiliile de Administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Naționale de Radiocomunicații (Radio România), au intrat în vigoare odată cu publicarea lor în Monitorul Oficial. Aceste decizii au ca efect încetarea din funcție a președinților-directori generali ai celor două instituții publice, Adriana Săftoiu și Robert Schwartz, precum și invalidarea actelor de numire a membrilor consiliilor de administrație.
Ce a declanșat deciziile CCR
Problema centrală semnalată de Curtea Constituțională vizează modul în care au fost repartizate locurile în consiliile de administrație ale TVR și Radio România. Conform Legii nr. 41/1994, aceste locuri, în număr de opt pentru fiecare instituție, ar trebui distribuite în funcție de configurația politică și ponderea grupurilor parlamentare din Legislativ. Analiza CCR a relevat că, la momentul votului, proporționalitatea nu a fost respectată.
Concret, partide precum PSD, AUR, PNL, USR și UDMR, cu ponderi parlamentare distincte (27,8% pentru PSD, 19,4% pentru AUR, 15,7% pentru PNL, 12,7% pentru USR și 6,9% pentru UDMR), nu au beneficiat de o repartizare proporțională a locurilor în consiliile de administrație. Au existat situații în care grupuri cu peste 10% din parlamentari au primit același număr de locuri ca formațiuni cu o pondere semnificativ mai mică, în timp ce alte grupuri parlamentare nu au fost deloc reprezentate. Curtea a subliniat că diferențe de două sau chiar trei ori în ponderea partidelor în Parlament ar fi trebuit să se reflecte și în numărul de mandate acordate în consiliile respective.
Negocierile politice, în afara legii
Curtea Constituțională a respins și argumentul conform căruia repartizarea locurilor ar fi rezultat din negocieri politice. Judecătorii au stipulat că aceste negocieri, deși posibile, nu pot ignora sau contravine regulilor stabilite prin lege. Chiar și în cazul unui acord între partide, rezultatul final trebuia să respecte principiul proporționalității în funcție de forța politică din Parlament. Prin urmare, hotărârile Parlamentului care au stat la baza numirii membrilor consiliilor de administrație au fost considerate neconstituționale, încălcând Legea nr. 41/1994 și principiul obligativității respectării legilor.
Situația Adrianei Săftoiu, inițial reprezentantă a Guvernului în Consiliul de Administrație al TVR, și ulterior aleasă președinte al acestuia și director general, este, de asemenea, afectată. Numirea sa în aceste funcții superioare este considerată nevalidă, întrucât a fost realizată pe baza unui consiliu a cărui componență a fost ulterior declarată neconstituțională. Similar, Robert Schwartz, desemnat în Consiliul de Administrație al Radio România din partea reprezentanților propuși politic și ulterior ales președinte-director general, se află în aceeași situație.
Este important de menționat că deciziile CCR nu anulează retroactiv actele și deciziile luate până la publicarea lor în Monitorul Oficial. Astfel, hotărârile emise de consiliile de administrație ale TVR și Radio România până la acest moment rămân valide.
Următorul pas revine Parlamentului. Acesta va trebui să reia procedura de numire a membrilor consiliilor de administrație, asigurând de această dată respectarea strictă a ponderii grupurilor parlamentare. Ulterior, noile consilii vor proceda la alegerea conducerii TVR și Radio România. Deciziile CCR, pronunțate pe 29 aprilie în urma unor sesizări depuse de AUR, au fost publicate după mai bine de patru luni, intrând în vigoare la data publicării lor.
Sursa: Libertatea
