„Condamnate să guverneze împreună” – așa a descris președintele municipiului București, Nicușor Dan, relația dintre partidele aflate la guvernare. Acum, cu mai puțin de o lună înainte de 20 aprilie, data limită la care PSD va decide oficial dacă rămâne sau nu la guvernare, tensiunile din coaliție cresc. Aritmetica parlamentară complică orice scenariu, iar analiștii politici sunt de acord: social-democrații și liberalii par legați de aceeași masă, cel puțin pentru moment.
Ce se întâmplă după 20 aprilie?
Întrebarea de pe buzele tuturor este ce se va întâmpla după data limită stabilită de PSD. Liberalii, prin vocea lui Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, sugerează că PSD ar plănui mai întâi retragerea miniștrilor din Guvern, urmată de presiuni pentru demisia premierului Ilie Bolojan. „Vor pune presiune săptămâni întregi, probabil vor pune și pe președinte de a intra în acest joc. Planul PSD nu va reuși”, a declarat liberalul, citat de News.ro. Social-democrații au anunțat deja, după fiecare întâlnire regională, că guvernarea nu va mai fi aceeași după 20 aprilie. Se iau în calcul două opțiuni: rămânerea la putere, dar fără Ilie Bolojan și fără USR, sau trecerea în opoziție.
Ilie Bolojan, însă, a transmis clar că nu intenționează să demisioneze, aruncând responsabilitatea în curtea PSD. Soluțiile par limitate, dar calculele se mută în Parlament: un guvern minoritar, o formulă ce ar putea include AUR, sau menținerea actualei coaliții cu Ilie Bolojan premier. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a respins deja categoric primele două variante, afirmând: „Nu vom vota un guvern minoritar și nu vom face alianță cu AUR”.
Ce șanse are un guvern minoritar?
Potrivit analistului politic Adrian Zăbavă, șansele unui guvern minoritar sunt reduse. Totuși, acesta subliniază că Parlamentul actual are mulți „electori liberi”. Un guvern minoritar PNL-USR, cu sprijinul UDMR și sporadic al PSD sau AUR, ar fi extrem de limitat în decizii. George Jiglău, un alt analist politic, merge pe aceeași idee. El consideră că un executiv minoritar „nu este o variantă pentru nimeni în acest moment”. PSD, afirmă Jiglău, profită de pe urma delimitării de AUR, reușind, în același timp, să se comporte ca și cum ar fi în opoziție. „Pe de o parte pot să spună: „Uite, noi nu ne aliem cu extremiștii, suntem pro-europeni”, dar în egală măsură continuă să joace rolul de opoziție în interiorul guvernării”, a punctat analistul.
În ceea ce privește soarta premierului, Zăbavă subliniază că aceasta depinde, în ultimă instanță, de președintele Nicușor Dan. Schimbarea lui Bolojan ar fi posibilă doar cu acceptul acestuia, și chiar și așa, președintele ar fi primul care ar deconta politic o astfel de decizie.
Coaliția, condamnată la guvernare?
Dacă variantele anterioare nu se concretizează, iar premierul nu demisionează, singura opțiune rămasă pentru partidele aflate la putere pare să fie continuarea în aceeași formulă. George Jiglău este de părere că „matematica parlamentară nu este deloc favorabilă altor scenarii”. „Se conturează astfel o situație paradoxală: toate partidele vor să fie la guvernare, dar niciunul nu vrea să fie în această coaliție și, în același timp, nici nu își dorește o alianță cu opoziția”.
Adrian Zăbavă nu exclude, de asemenea, ca actuala coaliție să continue și după 20 aprilie, invocând contextul internațional dificil. El a sugerat că o posibilă criză internațională și creșterea prețurilor la combustibil ar putea determina PSD să rămână în coaliție, invocând necesitatea stabilității politice.
Sorin Grindeanu a menționat, de asemenea, că PSD ia în calcul și scenariul preluării funcției de premier înainte de termenul stabilit în protocol. Adrian Zăbavă consideră, însă, că acest lucru nu este fezabil, iar o eventuală modificare a acordului de coaliție nu ar fi acceptată de PNL și USR.
