Conform Stiripesurse.ro: Condamnată pentru complicitate la abuz în serviciu, Dorina Jianu a fost numită președinte provizoriu al Consiliului de Administrație al CCGT Power Ișalnița SA, societatea responsabilă de construirea unei noi centrale pe gaze la Ișalnița. Mandatul său, început pe 8 iulie, se va încheia pe 9 septembrie 2026. Decizia a fost luată în Adunarea Generală a Acționarilor, unde CE Oltenia a fost reprezentat de președintele Directoratului, Constantin-Cosmin Trufelea, și de Ion Petroniu, membru al Directoratului.
Trecutul penal al Dorinei Jianu ridică semne de întrebare
Dorina Jianu a fost condamnată definitiv în 2018 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul cunoscut sub numele de „Medințu”. Alături de ea, au mai fost condamnați Laurențiu Ciobotărică, fost director general executiv al CE Oltenia, și Daniel Antonie, director al Diviziei Miniere. La acea vreme, Jianu conducea Direcția Legislație și Guvernanță Corporativă.
Potrivit DNA, cei trei au aprobat acordarea unei compensații financiare ilegale de 128.100 de lei unui membru al Directoratului, Aurel Medințu. Jianu a întocmit opinia juridică ce a stat la baza operațiunii, iar procurorii au susținut că au fost suprapuse prevederi legale diferite pentru a crea o aparență de legalitate. Instanța a obligat-o pe Jianu, în solidar cu ceilalți doi condamnați, la plata unor despăgubiri civile către CE Oltenia. Deși perioada de interdicție impusă a expirat, numirea ridică probleme de guvernanță și oportunitate, într-un context în care compania se confruntă deja cu întârzieri semnificative în proiectele de investiții.
Întârzieri majore în proiectele energetice și riscul pierderii fondurilor europene
Premierul Ilie Bolojan a semnalat la sfârșitul lunii mai că CE Oltenia este un exemplu negativ în implementarea proiectelor energetice. Compania avea aprobate 11 investiții în valoare de aproape 900 de milioane de euro, majoritatea contractate încă din 2023. Cu toate acestea, lucrările decontate reprezentau sub 10% din valoarea totală a proiectelor.
Bolojan a avertizat asupra riscului ca centralele pe gaze să nu fie finalizate la timp, ceea ce ar putea duce la probleme în atingerea angajamentelor de decarbonizare și chiar la pierderea finanțărilor europene. Premierul a subliniat că prețurile la energie nu pot scădea fără noi capacități de producție, stocare și rețele, precum și fără eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care finanțarea este deja disponibilă.
Centrala pe gaze de la Ișalnița, un proiect esențial pentru înlocuirea grupurilor pe lignit eliminate în procesul de decarbonizare, se confruntă cu blocaje majore. Societatea CCGT Power Ișalnița SA, deținută de CE Oltenia (59,9%) și ALRO (40,1%), are ca obiectiv construirea unui grup de aproximativ 850 MW. Termenul inițial de punere în funcțiune era 2026, însă licitațiile pentru construirea centralei au eșuat. Prima procedură a fost anulată în 2024, iar o a doua licitație, cu o valoare estimată de aproximativ 3,77 miliarde de lei plus TVA, s-a încheiat la începutul anului 2026 fără nicio ofertă eligibilă. Astfel, centrala, care ar fi trebuit să producă deja energie în acest an, nu are încă un constructor desemnat.
În paralel cu reevaluarea proiectului centralei pe gaze, CCGT Power Ișalnița a demarat pregătirile pentru o investiție în stocarea energiei. La o zi după numirea Dorinei Jianu în fruntea CA, societatea a publicat procedura pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentațiilor tehnice pentru un sistem de stocare cu o putere instalată de aproximativ 950 MW. Valoarea estimată pentru aceste servicii este de 1,495 milioane de lei.
Sursa: Stiripesurse.ro
