crește numărul atacurilor cibernetice, iar impactul lor devine din ce în ce mai devastator. Dacă în trecut incidentele erau rare și limitate la blocarea unui calculator sau furturi minore de date, acum companiile se confruntă zilnic cu campanii bine coordonate, finanțate din surse ascunse, care privesc întreaga infrastructură digitală. Nu mai vorbim doar despre viruși “zgomotoși”, ci despre o serie de metode sofisticate, incluzând phishing, furt de identitate, acces fraudulos prin parteneri sau furnizori, atacuri asupra cloud-ului și chiar șantaj prin ransomware. Într-o economie în care aproape orice business depinde de sistemele digitale, un astfel de atac poate avea consecințe ce se resimt înregistrate în facturare, logistică, relațiile cu clienții, și, în cele din urmă, în capacitatea de a livra produsele sau serviciile.
Sofisticarea metodologiilor și adaptarea companiilor din România
România nu face excepție de la această tendință. La nivel european, situația se complică și mai mult, tensiunile geopolitice și profesionalizarea criminalității cibernetice cresc presiunea asupra firmelor locale, indiferent dacă sunt multinaționale, IMM-uri sau instituții cu infrastructură critică. La nivel conștient, tot mai multe companii au înțeles că protecția nu se mai limitează la antivirus și firewall. Aceasta trebuie să fie o strategie integrată, care implică procese bine puse la punct, resurse umane specializate și tehnologii moderne, toate susținute de bugete alocate în funcție de riscul de business.
Un lucru devine clar: atacurile se diversifică și devin din ce în ce mai inteligente. În trecut, un atac putea fi recunoscut rapid – un email suspect sau o solicitare de resetare a parolei. Astăzi, infractorii acționează mai “disciplinat”, acționând în lanț, pentru a evita detectarea. Ei obțin inițial accesul prin conturi compromise sau phishing, apoi se deplasează lateral, escaladează privilegii, exfiltrează date și, la final, criptează sau șantajează compania. Pot sta săptămâni în interiorul sistemelor, folosind instrumente legitime, servicii cloud și tehnici ce imită comportamentul normal al angajaților.
Impactul pe teren și modul de răspuns
Trecerea rapidă de la un atac simplu la unul complex, amănunțit planificat, cere companiilor să ia măsuri cu mult înainte de incident. În România, creșterea semnificativă a fraudelor informatice a împins firmele spre o maturizare forțată, adesea forțată după pierderi sau incidente ce le-au pus în pericol operațiunile. La nivel european, cerințele de conformitate și reziliență devin tot mai stricte, mai ales pentru domenii precum energie, sănătate, transport sau finanțe, unde continuitatea operațiunilor nu mai este o opțiune, ci o condiție esențială.
De asemenea, democratizarea instrumentelor digitale de atac a făcut ca oricine să poată lansa un rachet de atacuri eficiente, de la indivizi cu resurse modeste, până la grupuri bine organizate. La acestea se adaugă și evoluția tehnologică, precum inteligența artificială, care permite generarea de mesaje coerente, voci clonabile și identități false, toate la costuri mai mici și cu impact mai mare. Astfel, atacurile devin mai greu de previzionat și contracarat dacă nu există o infrastructură de apărare solidă; iar în cazul unui atac, pregătirea și rapiditatea răspunsului pot face diferența între o situație de criză gestionabilă și una dezastruoasă.
Reducerea riscului în doar trei luni
În timp ce prevenția rămâne prioritară, experții recomandă și un plan concret pentru gestionarea situațiilor de criză. Într-o perioadă de trei luni, o companie poate construi o barieră solidă împotriva celor mai frecvente și periculoase atacuri. Primele măsuri trebuie să includă implementarea autentificării multifactor pentru toate conturile sensibile și revizuirea drepturilor de acces. Patching-ul sistemelor, în special al celor expuse extern, trebuie făcut disciplinat pentru a acoperi vulnerabilitățile cunoscute.
De asemenea, este esențial să existe un plan clar de răspuns în cazul unei breșe, explicit și simplu, pentru ca membrii echipei să acționeze rapid, să se limiteze daunele și să elimine rapid vulnerabilitățile. O companie trebuie să testeze anual aceste proceduri, pentru a se asigura că reacția este promptă și eficientă.
Monitorizarea constantă, fie prin servicii externe ca MDR (Monitoring, Detection, Response), fie prin soluții interne, devine cheia pentru detectarea timpurie a evenimentelor suspecte. În doar trei luni, o firmă poate trece de la o stare de inconștiență totală la o situație în care detectează și limitează pagubele, crescând considerabil șansele de a trece nepăcălită peste o situație de criză digitală.
Într-un mediu digital în rapidă evoluție, pregătirea, conștientizarea și reactivitatea sunt acum cele mai bune arme în lupta pentru securitate. Iar evoluția continuă a atacurilor și a tehnologiilor de defensive indică faptul că, în curând, procesul de adaptare va deveni o condiție esențială pentru toate organizațiile.
