Comisia Europeană, pe urmele reformei pensiilor speciale ale magistratilor
Comisia Europeană a luat act de decizia recentei Curți Constituționale a României referitoare la pensiile speciale ale magistraților, în timp ce analizează o cerere crucială a României pentru salvarea a 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reprezentanți ai executivului european au declarat că sunt în evaluare aspectele legate de reformele asumate de țara noastră, un pas esențial în contextul desfășurării plăților din fondurile europene.
„Reforma pensiilor speciale era un jalon asumat, inclusă în cererea de plată numărul trei, trimisă de România în decembrie 2023”, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-un răspuns pentru Digi24.ro. Acest jalon, în valoare de 231 de milioane de euro, a fost suspendat în luna mai a acestui an, iar România a avut termen până pe 28 noiembrie să remedieze deficiențele identificate de Comisie.
Reacțiile oficialilor români
După decizia CCR, Dragos Pîslaru, ministrul Muncii, a declarat că „România are dovada îndeplinirii reformei” și sugerează că a pregătit documentele necesare pentru a le trimite la Bruxelles. „În sfârșit putem să punem pe masă dovada îndeplinirii reformei așa cum ne-am asumat”, a continuat Pîslaru, remarcând că este esențial ca aceste informații să fie recepționate și acceptate de către Comisia Europeană.
Totuşi, Pîslaru a recunoscut că rămâne o incertitudine cu privire la primirea celor 231 de milioane de euro, dat fiind că reforma a fost întârziată. „Ceea ce vă pot spune este că odată ce punem această dovadă pe masă, trebuie să vedem dacă Comisia o va lua în calcul”, a afirmat el.
Impactul întârzierilor asupra finanțării
Reforma pensiilor speciale, prevăzută să fie finalizată în termenul stabilit, a fost amânată, amplificând temerile că România ar putea pierde accesul la aceste fonduri. Cu șase luni de suspendare anterioară a jalonului, autoritățile române s-au văzut acum nevoite să explice întârzierile și să clarifice măsurile de remediere. „Suntem mult cu termenul depășit”, a subliniat ministrul, ceva ce ridică semne de întrebare asupra viitorului colaborării cu Bruxelles-ul.
Evaluarea cererii depuse de România este în plin proces, iar Comisia Europeană intenționează să ofere un răspuns oficial în curând. Această situație subliniază interdependența dintre reformele interne și colaborarea externă, esențială în contextul politic și economic european.
România se află într-un moment delicat, în care fiecare pas făcut poate influența gravitatea situației financiare a țării. De la implementarea reformelor până la interacțiunile cu entitățile europene, autoritățile române sunt sub presiune pentru a demonstra că își respectă angajamentele asumate.
Cu toate acestea, rămâne de văzut care va fi impactul real al acestor reforme asupra finanțării și ce decizii vor lua autoritățile europene în acest sens. Într-un peisaj politic în continuă schimbare, clarificările sunt esențiale, iar modul în care România va naviga aceste provocări va determina nu doar viitoarele plăți, ci și direcția reformelor care sunt atât de necesare în sistemul judiciar.
