Reformarea administrației publice centrale: un pas controversat
Coaliția de la Putere a prezentat, în sfârșit, proiectul de reformare a administrației publice centrale, după luni întregi de amânări. Autoritățile estimează un impact bugetar negativ de 1,64 miliarde de lei pe partea de cheltuieli pentru anul în curs, cu proiecții care ar putea aduce o economie de peste trei miliarde de lei anual în următorii patru ani. Această reformă vine pe fondul unor măsuri economice menite să stabilizeze bugetul, discuțiile având loc după lansarea „Pachetului I” de măsuri fiscale în vara anului trecut.
O administrare mai eficientă sau un tăvălug al nemulțumirilor?
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că se preconizează o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală. Cu toate acestea, măsurile nu îi vor afecta pe angajații din învățământ, sănătate și apărare, pentru care se vor aplica excepții. De exemplu, și-au propus să crească vârsta de pensionare pentru militari și să introducă un sistem de salarizare bazat pe performanță în spitale.
“Este esențial să avem o disciplină financiară mai bună, dar acest proces nu trebuie să vină cu sacrificii pentru cei care lucrează în domenii esențiale,” a declarat Bolojan. Aceste afirmații au fost întâmpinate cu scepticism de către sindicate și asociații profesionale, care se tem de posibilele efecte negative asupra calității serviciilor publice.
Critici și reacții din partea opoziției
Opoziția, reprezentată în special de PSD și USR, a criticat dur proiectul, afirmând că măsurile sunt insuficiente și că prioritățile guvernului nu se aliniează nevoilor reale ale cetățenilor. Un lider al opoziției a afirmat că orice reformă trebuie să vină cu o analiză profundă a impactului asupra comunităților locale și a sistemelor de sănătate și educație. „Reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem deja suprasolicitat nu este o soluție viabilă,” a declarat acesta.
În plus, există temeri că reformele ar putea duce la o criză a personalului în instituțiile publice, iar calitatea serviciilor ar putea avea de suferit. Criticii proiectului cer guvernului să prezinte un plan detaliat pentru a compensa eventualele pierderi de locuri de muncă din administrație, astfel încât să nu existe o deteriorare a serviciilor esențiale pentru cetățeni.
Perspectivele viitoare
Pe termen scurt, se preconizează că implementarea efectivă a măsurilor va începe în a doua jumătate a anului 2026, ceea ce înseamnă că cetățenii vor trebui să aștepte o perioadă îndelungată până când efectele acestor reforme se vor simți în viața cotidiană. De asemenea, având în vedere că unele dintre cele mai critice instituții nu sunt afectate direct de reducerea personalului, nu este clar cum va fi perceput acest proiect de către angajați și utilizatori.
Guvernul își propune să ajusteze cheltuielile de personal în funcție de economiile realizate, dar primul pas este acela de a convinge populația că reformele sunt în interesul general al societății. Într-un scenariu ideal, aceste măsuri vor aduce o mai bună gestionare a resurselor publice și vor crea un cadru favorabil pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare națională.
Rămâne de văzut cum va evolua acest proiect și ce reacții va stârni în rândul cetățenilor și al specialiștilor în domeniu. Responsabilitatea autorităților este mare, iar așteptările sunt, de asemenea, pe măsură.
