Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat joi seară, într-un interviu televizat, că este foarte probabil ca prețul biletului de transport în comun al Societății de Transport București (STB) să fie majorat. Decizia, pe care edilul o consideră „necesară”, vine într-un context în care situația economică și financiară a companiei de transport devenise nesustenabilă, iar presiunile pentru reforme structurale se intensifică.
Majorare de tarif în condițiile unei situații critice
Ciucu a explicat că măsura de creștere a prețului biletului a fost pregătită de mult timp, fiind sprijinită de un studiu de suportabilitate realizat anterior. „Este pregătită de mult. Eu am curajul să îmi asum măsuri nepopulare. Îmi permit să iau această decizie rapid, pentru că ea a fost deja pregătită, avem un studiu de suportabilitate”, a declarat primarul. El a adăugat însă că situația la nivelul companiilor din subordinea Primăriei, inclusiv STB și Termoenergetica, este departe de a fi clarificată, motiv pentru care intenționează să solicite efectuarea unui audit amănunțit pentru a înțelege exact pe ce se duc banii contribuabililor.
Creșterea tarifelor a fost discutată în contextul unui grav monetar la nivelul operatorului de transport, unde costurile de operare s-au dublat față de perioada când conducerea anterioră era în funcție. De la ultima scumpire efectuată în 2021, prețul unui bilet STB a crescut de la 1,3 lei la 3 lei, ca parte a eforturilor de a unifica biletele pentru STB și Metrorex într-un „bilet unic”. În același timp, prețul biletului de metrou a fost majorat în 2025 la 5 lei, iar vechiul sistem de bilet unic nu mai este funcțional.
Reforme structurale cu impact politic
Pe lângă măsura de creștere a tarifelor, primarul a anunțat că va iniția reduceri și închiderea mai multor instituții din subordinea Primăriei, pe motiv că unele dintre acestea nu mai justifică existența și consumă resurse publice fără rezultat concret. Într-un anunț care a trezit deja controverse, Ciucu a precizat că următoarea sedință de Consiliu General va include propuneri concrete de închidere a unor centre precum Centrul pentru Seniori, Centrul pentru Tineret sau Centrul Cultural Lumina, pe motiv că unele dintre ele au fost „special făcute pentru cineva”, și nu aduc beneficii reale bucureștenilor. În plus, el a menționat intenția de a restructura alte instituții și companii publice, descriind aceste măsuri ca fiind „costuri politice” inevitabile în procesul de reformare a administrației.
„Nu o să stau doar să întind mâna la Guvern, sunt pus în situația de a face multe reforme structurale, unele grele, multe cu costuri politice. Comasări, restructurări, închideri de companii, de instituții publice”, a subliniat edilul.
Contextul recent al scumpirilor și al controalelor fiscale
Ultima majorare de prețuri pentru biletele STB a avut loc în 2021, când, în cadrul unei reforme mai ample, s-a introdus sistemul de bilet unic pentru transportul în comun din București, fiind creat astfel un tarif unificat pentru autobuz, tramvai și metrou. În acea vreme, prețul biletului a crescut de la 1,3 lei la trei lei, iar pentru metrou de la 2,5 lei la 3 lei. Măsura a fost justificată de autorități drept o metodă de a crește veniturile și de a permite investiții în modernizarea flotei.
Însă, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ și, recent, Metrorex, compania care gestionează metroul, a anunțat majorarea prețului la 5 lei din 2025, eliminând fostul sistem de bilet unic. În paralel, conducerea primăriei a demarat o anchetă fiscală la STB, acuzând o dublare a cheltuielilor de operare față de perioada anterioară, precum și existența unor posibile fraude. Ciprian Ciucu a avertizat că insolvența companiei de transport rămâne o alternativă dacă situația financiară nu se va redresa, făcând trimitere la dificultățile din trecut, inclusiv la greva generală din 2022, provocată de controale fiscale și de probleme legate de management.
Perspective și ultimul cuvânt al administrației
Ținând cont de toate aceste evoluții, deciziile de austeritate și reformare ale primăriei par inevitabile pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de transport în comun. Cu toate că măsurile sunt considerate „nepopulare”, autoritățile insistă asupra necesității unor acțiuni curajoase pentru a scoate Bucureștiul din criza creată de o gestionare deficitară anterioară. Rămâne de văzut cum vor reacționa cetățenii, fiindcă, în ultimii ani, scumpirile și reformele au fost puse adesea sub semnul controverselor politice, dar și al necesității acute de redresare economică. În perioada următoare, așteptările sunt ca discuțiile despre tarife, închiderea de instituții și reforme structurale să devină tot mai intense, în încercarea de a reda stabilitatea și eficiența unor servicii esențiale pentru bucureșteni.
