Teama de înlocuire: un nou termen medical pentru anxietatea provocată de AI
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în domeniul corporațiilor și al tehnologiei, cercetătorii încearcă să pună în lumină impactul său asupra sănătății mintale a angajaților. Într-o mișcare curajoasă, aceștia propun introducerea unui termen medical pentru o nouă formă de anxietate, generată de frica de a fi înlocuiți de AI: „tulburare de înlocuire prin AI” (AI replacement dysfunction, AIRD). Deși încă neacceptat formal de comunitatea medicală, acest concept reflectă preocupările tot mai reale ale forței de muncă în fața automatizării.
O problemă emergentă pe scena muncii moderne
În contextul în care digitalizarea accelerată și roboticizarea unor procese au declanșat valuri de concedieri, starea psihică a angajaților a devenit o prioritate. Cercetările recente indică o creștere a simptomelor precum anxietatea, insomnia sau depresia, în rândul celor care resimt teama de a-și pierde locul de muncă. Autorii acestei inițiative științifice susțin că aceste simptome trebuie tratate ca simptome ale unei tulburări specifice, menită să fie recunoscută oficial pentru a putea fi gestionată eficient.
Specialiștii explică că „ această nouă formă modernă de anxietate să fie numită «tulburare de înlocuire prin AI»”, fiind o reacție psihologică la amenințarea constantă a automatizării. Aceștia adaugă că, pe lângă anxietate, o serie de alte simptome precum confuzia identitară, depresia sau tulburările de somn, pot fi semnele evidente ale acestei tulburări. În plus, cercetătorii avertizează că AIRD poate provoca problematice suplimentare, cum ar fi tulburări psihiatrice sau dependențe de substanțe, dacă nu este identificată și tratată la timp.
Îngrijorările tot mai răspândite în economia globală
Frica de a fi înlocuiți de mașini a prins contur în rândul angajaților din toate domeniile, dar mai ales în sectorul birocratic și tehnologic. În ultimii ani, tot mai multe voci din industrie și cercetare au avertizat asupra riscului unui val de concedieri masive, cauzate parțial de implementarea AI în procesul decizional. În același timp, sondaje și studii relevă o creștere a nivelului de stres resimțit de angajați. Un sondaj recent al Reuters/Ipsos a indicat că 71% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că AI va face ca prea mulți oameni să rămână fără locuri de muncă în mod permanent.
Aceeași tendință se observă și în rândul populației din SUA, unde majoritatea cetățenilor consideră că automatizarea va afecta negativ perspectivele lor profesionale, mai ales în cazul persoanelor cu venituri mici și mijlocii. Studii publicate în reviste medicale au confirmat că angajații vulnerabili la automatizare manifestă niveluri mai ridicate de stres și emoții negative, accentuând nevoia urgentă de a dezvolta strategii de sprijin și intervenție.
Consecințe ale utilizării AI în deciziile de personal
Deși foarte puține concedieri au fost oficial atribuite direct AI, consecințele negative ale acestei tehnologii în lumea muncii sunt palpabile, mai ales în rândul lucrătorilor aflați la început de carieră. Companii din întreaga lume folosesc adesea această tehnologie pentru justificarea restructurărilor, ceea ce amplifică anxietatea și incertitudinea în rândul angajaților de nivel entry.
Specialiștii avertizează că, deși AIRD nu a fost încă recunoscut ca un diagnostic clinic, există în momentul de față instrumente de evaluare și screening care pot ajuta clinicienii să identifice și să urmărească simptomele. Tratamente precum terapia cognitiv-comportamentală sunt văzute ca soluții eficiente pentru a ajuta persoanele afectate să-și dezvolte reziliența mentală și să-și reconstruiască sentimentul de identitate profesională. În același timp, evoluția tehnologică și adaptarea la noile cerințe ale pieței muncii rămân provocări majore pentru specialiști, politicieni și angajați.
Pe măsură ce AI continuă să-și extindă influența, spațiul pentru recunoaștere și gestionare a anxietăților generate devine tot mai urgent. Noile cercetări nu doar că încearcă să pună în evidență această problemă emergentă, ci și să propună soluții concrete pentru a preveni criza de sănătate mintală încontextul unei lumi în continuă schimbare. Evoluția tehnologică trebuie să fie dublată de o grijă reală pentru bunăstarea psihologică a celor care o implementează și o resimt cel mai direct.
