Curtea Constituțională a României a luat o decizie importantă în privința unei ordonanțe de urgență adoptate în 2024, care permitea Metrorex să înregistreze dreptul de proprietate asupra construcțiilor aferente rețelei de metrou doar pe baza autorizației de construire emise de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Instanța a decis că această reglementare, precum și legea de aprobare adoptată de Guvern, sunt neconstituționale, argumentând că astfel de măsuri trebuie să fie adoptate de Parlament, nu de Executiv prin ordonanță.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, după o sesizare formulată de președintele României, Nicușor Dan, care a susținut că legea încalcă principiile fundamentale ale sistemului juridic românesc. Potrivit comunicatului oficial al CCR, „Curtea Constituțională a statuat că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, deoarece nici Ordonanța Guvernului nr.36/2024 și nici legea de aprobare nu pot fi acte normative de nivelul legii ordinare, ci se încadrează în domeniul legii organice configurat de art.73 alin.(3) lit.m) din Constituție.”
Măsura de simplificare a procedurilor pentru intabularea construcțiilor a fost privită de către criticii ei drept o reducere a controalelor tehnice garantate de lege, ceea ce ar putea avea implicații negative asupra siguranței publice. În esență, ordonanța prevedea că dreptul de proprietate poate fi înscris în cartea funciară doar pe baza unor documente precum autorizația de construire, procesul-verbal de recepție și documentația cadastrală, eliminând obligația de eliberare a unui certificat de atestare a construcției de către autoritatea competentă, adică Primăria Capitalei.
Criticii, printre care s-a numărat și Nicușor Dan, au susținut că această modificare ar reduce mecanismele de control și, implicit, ar putea pune în pericol siguranța infrastructurii. În sesizarea trimisă CCR, președintele a argumentat că „eliminarea certificatului de atestare a construcției” reprezintă o reducere a controlelor tehnice și un potențial risc pentru siguranța publică, având în vedere numărul mare de utilizatori ai rețelei de metrou.
Cetățenii și reprezentanții administrației locale s-au întrebat, de asemenea, dacă o astfel de excepție trebuie să fie rezervată exclusiv Metrorex, compania națională care administrează rețeaua de metrou, sau dacă ar trebui să fie aplicată uniform și altor entități ce gestionează proiecte similare. Președintele a subliniat că o lege care face o astfel de excepție pentru un singur operator poate crea discriminări față de alte entități publice sau private, fiind un proces care încalcă principiile egalității în fața legii.
În plus, opinia autorităților a fost completată de preocupările legate de posibilitatea ca astfel de reglementări să reducă transparența și controlul asupra arhitecturii și construcțiilor, ceea ce, în viziunea specialiștilor, ar putea slăbi măsurile de protecție a siguranței publice și calității infrastructurii de transport.
Decizia Curții Constituționale în această speță readuce în prim-plan rolul Parlamentului în stabilirea unor reguli de bază pentru domeniul proprietății și autorizării construcțiilor, reiterând principiul că autoritatea legislativă trebuie să aibă rolul de a crea un cadru clar și uniform pentru toți actorii implicați. Deși ordonanța a fost declarată neconstituțională, dezbaterile referitoare la modul în care administrația poate să își îndeplinească funcțiile în mod eficient și sigur continuă, iar autoritățile trebuie acum să găsească alternative legislative pentru a asigura atât rapiditatea, cât și siguranța procesului de intabulare a proprietăților.
Este foarte posibil ca, în următoarele luni, Parlamentul să fie nevoit să analizeze și să inițieze noile proiecte de lege, pentru a reface cadrul legislativ în conformitate cu decizia CCR. Până atunci, Metrorex și alte entități implicate în gestionarea infrastructurii trebuie să se adapteze noilor reguli, concepute pentru a proteja cetățenii și a asigura o dezvoltare sigură a rețelei de metrou din București.
