Decizie crucială a Curții Constituționale asupra pensiilor magistraților
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) se află în plin proces de deliberare asupra unui proiect de lege controversat inițiat de Guvernul Bolojan, care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiilor acestora. Proiectul, aflat pe masa CCR din luna decembrie, este considerat de mulți o măsură necesară în contextul reformei sistemului de justiție, dar suscitând, de asemenea, numeroase critici din partea comunității judiciare.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a transmis un mesaj pe platforma Facebook, exprimându-și speranța că judecătorii vor lua o decizie definitivă astăzi. „Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului,” a subliniat Grindeanu, evidențiind importanța unui răspuns ferm din partea CCR.
Tensiuni și apeluri la CJUE
A șasea ședință pe tema pensiilor magistraților a început cu toți cei nouă judecători prezenți, însă ședința a fost amânată inițial din cauza unei solicitări venite din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), invocând posibile neconforme cu legislația europeană.
„Utilizarea mecanismului sesizării CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea aplicării unitare a dreptului european,” a declarat Savonea, subliniind că modificările legislative propuse ar putea genera un tratament discriminatoriu între magistrați și alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a comentat că o eventuală sesizare a CJUE ar putea întârzia aplicarea legii cu până la doi ani, o perioadă în care reforma ar rămâne suspendată. „CJUE nu îți va spune niciodată că ai sau n-ai dreptate; îți va comunica doar ceea ce prevede legislația europeană,” a afirmat Zegrean, anticipând implicațiile unui astfel de demers.
Implicațiile financiare ale reformei
Adoptarea acestui proiect de lege este crucială pentru România, fiind un jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care poate debloca 231 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, întârzierile determinate de neclaritățile legislative și de dezbaterile de la CCR ridică semne de întrebare asupra viitorului reformelor din justiție.
Reforma preconizată ar impune ca pensia magistraților să fie echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din ultimul salariu brut, așa cum este în prezent. În plus, vârsta de pensionare ar fi crescut gradat, atingând 65 de ani până în 2042, ceea ce ar însemna o schimbare semnificativă în regimul de pensii al judecătorilor și procurorilor.
Criticile legate de proiectul de lege subliniază, printre altele, că propunerile ar putea compromite independența justiției, având în vedere că magistrații ar fi în situația de a se pensiona mai devreme și cu pensii mai mici, comparativ cu alte categorii profesionale.
Pensiile magistraților, pe agenda dezbaterilor publice
Reforma pensiilor magistraților nu este o noutate pe agenda publică; Guvernul Bolojan a mai încercat anterior să implementeze modificări similare, însă prima propunere a fost respinsă de CCR în 2021, pe motiv că nu a respectat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Chiar și așa, presiunea asupra reformelor în domeniul justiției rămâne mare, iar decizia CCR de astăzi ar putea avea implicații pe termen lung nu doar pentru magistrați, ci și pentru credibilitatea întregului sistem judiciar.
Reacția opiniei publice și a actorilor din domeniul justiției va fi crucială în zilele următoare, pe măsură ce se așteaptă anunțul unei decizii finale, care ar putea răsturna sau confirma un întreg set de reforme menite să modernizeze sectorul. Ce va decide CCR, rămâne de văzut, însă tensiunea palpabilă din sala de ședințe subliniază importanța crucială a acestui moment pentru justiția română.
